Recenzie: „Nu mă tem” de Silviu Urdea

by Alexandra Haliga - 21:14

Titlu: Nu mă tem

Autor: Silviu Urdea

Dată apariție: decembrie 2016

Categorie: Beletristică

Nr. pagini: 286

Editură: Libris

Ihrin, o doctoriță misandră, exilată din tainele medicinei pe motive temeinice. Filip, pacientul sau prizonierul ei?

Filip se trezește legat de un pat, cu o femeie hidoasa lângă el. Nu își amintește nimic legat de trecutul său, cine era și cum s-a pomenit aici. Era ca și când s-ar fi nascut pentru a doua oară unde nu trebuie.

Prezentul i-a lasat-o doar pe Ihrin cu minciunile sale, împreună cu Tăciune, un motan perfid și gras. Ihrin, femeia instabilă, obsedată de mancare și tot ce ține de arta culinară, este însărcinată să ducă la bun sfârșit "tratamentul", cauzându-i, voit, dureri lui Filip.

Având un viitor incert, Filip nu putea decât să se încreadă, sau nu, în spusele acesteia și să îndure tortura fizică, dar și cea de natură psihică, care la rândul ei îi va scoate o nouă latură la iveală. Cufundat în tainele întunericului, nu știe cum vor decurge zilele. Din perspectiva lui este prizonierul unei femei nebune, psihopate, care îl torturează în fiecare zi, privându-l de libertate.

Într-un final, doar teama este cea care o să scoată la iveală adevărul.

Un roman care de la lansare s-a plimbat peste tot, a ajuns la diferiți cititori din lume, printre care și eu.

Vă spuneam de cartea aceasta înainte să se lanseze, deja îl cunoașteți pe Silviu, avem pe blog deja două interviuri cu el și sper eu să urmeze și al treilea despre această carte, deoarece am o groază de curiozități.

Când am citit descrierea cărții (înainte să apară cartea) am spus că nu am mai citit de mult o carte de genul, de când am terminat cărțile lui G.F nu am mai avut ocazia să citesc ceva thriller. Cartea nu este prea de groază, dar îți provoacă puțină teamă, deoarece este un picuț cam ciudățică în acțiune.

Nu sunt multe locuri pe care le vizităm în carte, ne aflăm puțin prin traficul din Brașov, iar apoi sfârșim într-un spital, dacă pot spune așa, cu două etaje. Nu vă gândiți că e vreun spital prestigios sau ceva de genul, pur și simplu unul părăsit.

Ajunși la spital, Filip face cunoștință cu Ihrin (doctorița lui). Filip este legat de pat, deoarece se presupune că acesta este pacientul.

Pe parcursul cărții Ihrin și cu Filip au câteva certuri micuțe... totul începând să fie mai straniu, deoarece nu se știe de ce Filip este acolo, ce are?

Filip era tot timpul legat de pat și tratat de către Ihrin, acesta aflându-se la etajul 1 (sper să nu greșesc) într-o cameră izolată, fără geamuri, doar o ușă și un bec...

Chiar dacă totul se petrece în Brașov, eu mi-am imaginat toată acțiunea într-un spital părăsit din Germania, mai precis „Military Hospital - Beelitz”, însă mult mai curat în interior. Chiar dacă Silviu mi-a spus că voia să fie mai „naționalist”, cartea devenea mai înfricoșătoare dacă acțiunea se petrecea într-un loc sumbru, întunecat, dar curat.

V-am spus că nu sunt prea multe personaje, ceea ce face să fie totul mai ușor de reținut, îi avem la început pe Arthur și Ihrin, iar după ce trecem de prolog și ajungem la spital rămânem cu Ihrin și Filip. Bine, bine, Ihrin îl are pe Tăciunel, un motănel grăsuț și blănos. Mai târziu apare în camera lui Filip o muscă, care aceasta moare în ultimele 50 de pagini și-l lasă pe Filip singur.

Filip fiind izolat, la propriu, de orice ființă acesta înnebunește, subconștientul lui luând-o razna, ducându-l pe Filip la exasperare, neajutându-l și trecând mai greu peste tot ce i se întâmplă. Nu putem spune că nu este și Ihrin de vină, ce asistentă ține închis un pacient?

Ihrin este o doctoriță, nu prea drăguță fiind descrisă de Silviu...

Uneori încercam să trec peste adjectivul „blobfish”, mi-o imaginam ca pe o asistentă puțin sărită de pe fix, cu o față mereu diabolică, cu părul brunet, slabă și foarte înaltă. Silviu nu prea a vrut să o înfrumusețeze pe Ihrin, deși numele ei mă duce cu gândul la o brunetă frumoasă, cum am spus mai sus.

Ihrin aka Dr. Ebony Jade Hilton

„Filip” aka Stephen Amell

Chiar dacă am numai cuvinte de laudă până acum despre această carte, ceva m-a făcut să-i las doar 3 stele, ceea ce nu este un lucru rău. Cartea este genială, se termină foarte repede, acțiunea este alertă și mereu după ce termini un capitol vrei să știi mai multe. Cum scrie și pe carte, nu poți să o lași din mână.

Mi-au displăcut unele scene, unele care pur și simplu au stricat un moment bun, care pur și simplu nu își aveau locul. Unele întâmplări fiind nelalocul lor. Asta făcându-mă să scad o steluță.

Apoi, prologul l-am urât cel mai mult, nu mi-au plăcut expresiile și descrierile făcute la început. Inițial credeam că-i o compunere de clasa a IVa, după prolog începând să-și revină.

Din punctul meu de vedere această carte chiar merită citită. Cartea se citește foare ușor și te ține în priză, vă garantez că nu o să vă plictisiți.

P.S Să-mi spuneți ce credeți voi despre asta. De ce credeți că Filip se află acolo? Ihrin are o obsesie sau pur și simplu Filip este bolnav?