Simona Ștefana Stoica aka Foxy | Interviu
Bookaholică sarcastică. Autoare împrăştiată şi
dependentă de seriale.
S-a născut în noiembrie 1991. După ce studiile
de economie începute s-au dovedit împotriva unei direcții creative, decide să
urmeze cursurile Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării.
Alumna AIESEC Bucuresti – 3 ani de voluntariat
pe Comunicare si Alumni Development. Pregătește un proiect editorial online.
Haideți să o cunoaștem puțin pe Foxy! :3
1. Vorbește-mi despre tine
🐜 Am o mie de porecle și am moștenit cea mai
acidă formă de sarcasm de la tatăl meu. Iubesc să scriu și să citesc. Sunt
dependentă de seriale și organizez periodic maratoane cu colegii mei de la
Pălărisme (sunt mai epuizante ca un maraton clasic). Îmi ador animalele și îmi
place să le citesc sau să vorbesc cu ele. Desenez când sunt nervoasă. Visez
mult cu ochii deschiși și îmi place să evadez din realitate prin muzică. Gătesc
foarte mult când sunt acasă; la București, sunt studentul ideal: supe, paste,
sandvișuri (nu îmi place să spăl vase, dar mă deranjează când le văd murdare,
așa că nu mă complic)
2. Dacă ai putea schimba meseria de scriitor cu altă
meserie, care ar fi aceea?
🐜 Arhitect. Poate pictor.
 |
| asta mi-a venit în minte când am citit „arhitect” |
3. Care este calitatea ta?
🐜 Imprevizibilitatea.
4. Descrie-mi puțin procesul de „Publicare a unei cărți”,
cât de greu este procesarea unui nou volum?
🐜 „Drumul” este dificil și plin de obstacole. Am
renunțat de câteva ori la ideea de a publica, dar niciodata la pasiunea pentru
scris. Ai nevoie de multă răbdare. ceea ce eu nu posed, din păcate (am încercat
să o cultiv, dar seceta mi-a distrus recolta). Trebuie să ai încredere în
cuvintele tale, în poveste și în personaje. Ai nevoie de un editor de
încredere, de un redactor cu care să colaborezi foarte bine, fiindcă ei
lucrează la „șlefuirea finală”. Ai nevoie de o campanie de promovare bine pusă
la punct, de susținere și de voință. Pentru că dacă ai impresia că munca ta se
termină în momentul în care ai încheiat ultimul capitol sau partea dificilă a
dispărut... haha, te înșeli. Mult.
5. Cum ai evalua meseria de scriitor/autor?
🐜 Copleșitoare și surescitantă. Minunată, cu
toate imperfecțiunile ei.
6. De ce ai ales această meserie? Scrisul este o pasiune
pentru tine sau o necesitate?
🐜 Nu eu am ales-o, ci ea pe mine. A fost
natural, ceva mai presus de instinct. Lasă-mă cu un ecran gol sau cu o coală
albă de hârtie și voi încerca sa creez magie. Poate că nu o să îmi iasă
întotdeauna, dar niciodată nu voi renunța. Scrisul este o parte din mine, o
pasiune care nu se va stinge, indiferent sub ce formă va lua naștere. În ziua
în care îl voi considera o necesitate, voi renunța la scris.
7. De ce ți-ar citi lumea cărțile? Prezintă-mi câteva
avantaje după ce am citit o carte de ta!
🐜 Pentru că nu poți să ai încredere în niciun
personaj. Pentru că Rephelimii sunt creația mea și am avut bucuria de a crea
ființe supranaturale noi, de la care te poți aștepta la orice. Pentru că eu nu
cred în delimitarea dintre Bine și Rău, Lumină și Întuneric. Pentru că îmi
place să ma joc cu cuvintele și să îmi transform personajele, până în punctul
în care nu le mai recunosc.
Nu aș putea să îți ofer avantaje, pentru că
diferă pentru fiecare cititor în parte. Nu cred că poți avea un set (fix) de
avantaje, indiferent despre ce carte este vorba. E imposibil să le enumeri,
fără să distrugi o parte din plăcerea lecturii. Fiecare cititor ar trebui să
descopere avantajele abia la final, când ultimul capitol a fost parcurs, ultima
pagină întoarsă. Altfel, „magia” cărții ar păli. Toate cărțile sunt magice,
indiferent de genul de care aparțin.
8. Cum crezi că am putea promova cititul în România?
🐜 În ultimii ani, am observat multe campanii
„începute”, niciodată „sfârșite”. Campanii care se desfășoară în același cerc
închis, fără să aibă un reach real, palpabil. Eu aș începe prin schimbarea
programei de la limba română, atât pentru școala generală, cât și pentru liceu.
Aș dedica (cel puțin) o oră doar pentru discuții și dezbateri, o oră în care
poți vorbi de clasici și de contemporani, de autori români și de autori
străini. Eu am avut momente în care mi-a displăcut cititul, „mulțumită”
profesoarei mele din liceu, care încerca să ne limiteze „viziunea”, ne forța să
citim doar operele obligatorii, cu mesaje asemănătoare și personaje pe care îți
era imposibil să nu le detești.
Schimbarea ar trebui să înceapă din școli. Mi
se pare un lucru atât de simplu de făcut, dar cine are urechi ca să audă glasul
acestei generații?
9. Ce genuri de cărți îți plac?
🐜 SF și fantasy. Polițiste și thrillere
psihologice. YA. Historical fiction. Nu prea îmi plac romanele de dragoste, mă
plictisesc repede.
10. Ce autori ai vrea să scrie o carte împreună?
🐜 Marie Lu și Leigh Bardugo. Peter V. Brett,
Sanderson și Abercrombie (cred că un roman ar avea 3 000 de pagini și 120 de
personaje principale, dar cine se plânge?).
11. La ce carte lucrezi în prezent? Când o să fie aceasta
publicată?
🐜 Lucrez la trei romane în paralel. Ultima carte
finalizată este Cenușa luminii, primul meu thriller psihologic, din seria care
încă nu are un nume (ops). Cartea o să fie publicată în 2017.
12. Care carte de a ta ți se pare cea mai reușită?
🐜 La egalitate, Cenușa luminii și Alegerea
(Rephelimii #3).
13. Dorești să le transmiți ceva celor care citesc acest
interviu și celor de pe blog-ul meu, Pierduți în Literatură?
🐜 Să viseze cu ochii deschiși. Să nu le fie
frică sa deschidă o carte și să se piardă printre pagini. Să citească până le
coboară pleoapele. Să adoarmă cu cartea în brațe.
Mulțumesc mult pentru interviu, Alexandra!
Mulțumesc și eu, Foxy!! 💗
Cărțile Simonei: click aici!
Pălărisme: click aici!
2 comentarii
O stiu de pe facebook pe Simona si stiu ca este haioasa tare. Nu am citit insa nimic scris de ea.
RăspundețiȘtergereNici eu nu am citit până acum, dar urmează!
Ștergere