Recenzie: #confuz de Alex Andronic



Titlu: #confuz

Autor: Alex Andronic

An apariție: mai 2017

Nr. pagini: 216

Categorie: Literatură română contemporană

Editură: Herg Benet

Părerea mea: 

„#confuz" este o încercare îndrăzneaţă de a infiltra în literatura română, într-o perioadă atât de controversată şi de aprinsă, un roman ce tratează în mod special subiectul homosexualităţii, al regăsirii şi împăcării cu propria persoană. Deşi în ultima perioadă am auzit vorbindu-se de mai multe scrieri ce au ca temă homosexualitatea şi acceptarea, „#confuz" este primul glonte din arma „libertăţii de exprimare", de origine românească, care trece prin sticla criticii, urei, homofobiei şi judecăţii şi sparge primele bariere printr-un mod unic de scriere, un mod uşor şi clar de citire şi înţelegere a mesajului şi oferta unei perspective noi asupra „condiţiei de gay" pe care prea puţini o înţeleg sau încearcă să o facă.


„Am ales, ani la rând, să fiu tot ce a vrut societatea să fiu. M-am urât pe mine însumi, în acelaşi timp în care am învăţat să-i urăsc pe ceilalţi pentru ceea ce sunt. Nu m-am vrut. Şi nu credeam că va veni ziua în care o să mă vreau. Ziua când voi fi eu, pentru mine. Ziua când voi înceta să aud ce mi se spune. Să văd ce mi se arată. Să simt ce mi se transmite. Toate astea, ca să fiu cum se cere."

Alex, un tânăr angajat al unei firme lipsite de organizare şi stabilitate, aflată pe piciorul falimentului şi din a cărei cuşcă acesta se va elibera cerându-şi demisia, este obligat, la insistenţele mamei sale, să se prezinte la un control oftalmologic, aceasta concluzionând că băiatul are probleme de vedere. Înfricoşat până în măduva oaselor, Alex îl ia alături pe prietenul său cel mai apropiat, Paul să-i ţină companie şi să îl îmbărbăteze, deşi nici despre acesta nu se putea spune că avea inima unui cavaler.

În urma controlului Paul îi mărturiseşte lui Alex că s-a îndrăgostit nebuneşte de asistentul întâlnit pe holul cabinetului, Oliver, şi că sentimentele pe care le nutreşte pentru el nu le-a mai simţit pentru nicio femeie, niciodată. Heterosexual convins lui Alex îi este cam greu să digere aceste noutăţi şocante, în special pentru faptul că îl cunoaşte pe Paul de mici copiii, dar hotărăşte că prietenia cu el este prea importantă pentru a renunţa din cauza unui aspect atât de neimportant, aspect care a schimbat în Paul doar orientarea sexuală nu şi inima bună şi toate momentele frumoase petrecute împreună. 

Într-un moment necugetat şi vulnerabil Alex se culcă cu sora lui Paul, Andra şi cum orice acţiune are o reacţiune, aceasta rămâne însărcinată. Deşi iubirea este doar din partea Andrei, Alex îşi doreşte din toată inima să aibă acest copil, însă schimbările prea bruşte din viaţa lui îl determină să adere la lucururi pe care nu ar fi visat vreodată să le încerce; lucruri care îl vor schimba pentru totdeauna din omida care îi îngreuna evoluţia în fluturele care era menit să fie din totdeauna, fericit.

„Şi-o să fiu tătic. Chiar o să fiu tătic, pe bune şi foarte bune. Parcă abia acum mi-am revenit din şoc şi îmi dau seama că viaţa mea se schimbă radical. Şi nici că mă deranjează. Absolut deloc. Am stat acolo, pe canapea, privindu-i fără să mă satur. Aveam sentimentul ăla de linişte şi într-un fel...de împlinire."


Aspectele care mie mi-au displăcut extrem de mult şi care puse într-o balanţă ar cântări 40%-60% au fost scenele de dragoste dintre cei doi şi câteodată trei bărbaţi. Am fost dezgustată şi pe unele chiar le-am evitat; scot în evidenţă acest aspect pentru cititorii mai sensibili, care se îngrețoșează repede sau pentru cei care nu sunt suficienţi de maturi să digere aceste chestiuni.


Personaje:

Alex este personajul asupra căruia se învârte întreaga acţiune din roman; este curajos (mai puţin în faţa dentiştilor) şi deschis spre orice fel de încercare i se iveşte în cale; este exemplul tânărului naiv şi lipsit de griji, sau poate doar aşa mi l-am imaginat eu. M-am crispat puţin când am văzut cu câtă lejeritate scriitorul, Alex Andronic, descrie vestea sarcinii Andrei, reacţia lui Alex şi modul în care tinerii reacţionează veştilor relativ şocante pe care le primesc şi rapiditatea cu care acceptă orice situaţie, e un lucru care pe de-o parte m-a impresionat şi m-a făcut să visez că poate într-o zi vom fi cu toţii capabili să ne înţelegem unii pe alţii fără să ne judecăm şi fără să punem etichete, pur şi simplu să ne acceptăm, însă pe de altă parte mi s-a părut că de multe ori personajul a dus o oarecare lipsă de maturitate şi de gândire rațională, dar mai ales de stăpânire de sine. Deşi, dacă stau să mă gândesc e pur şi simplu un personaj care nu se supune principiilor mele şi nimic mai mult, de aceea nu l-am putut vedea cu ochi buni şi l-am considerat un miniantiexemplu.


EN FIN:

În concluzie, precum afirmă şi Laura Nureldin: „#confuz" nu este o carte despre homosexualitate. E o carte despre oameni. Despre dumul fiecăruia spre el însuşi. Despre puterea de a accepta ce găseşti atunci când ajungi la tine. Despre a nu te (mai) minţi. #confuz e o carte despre fericire.

"COPILE, VIAŢA E PREA SCURTĂ PENTRU A FI NEFERICIT. VREI SĂ FII O ALTĂ UMBRĂ CARE TRECE INDIFERENTĂ PRIN VIAŢĂ?"



CITATUL CĂRŢII:

„Oamenii nu te pot răni cu ceea ce eşti. În niciun caz cu ceea ce nu eşti. Să arunci în mine cu mine n-are niciun efect. Poate doar să mă iubesc mai mult."
Întrebare: Voi ce părere aveţi despre acest gen de relaţii? Aştept răspunsurile voastre în comentarii.

RATING: 


SPONSORIZARE:

Cartea „#confuzde Alex Andronic a fost oferită de către Editura Herg Benet pentru recenzie. Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii. Pentru a afla mai multe despre Editura Herg Benet îi puteți urmări și pe pagina defacebook și pe contul deinstagram, ca să știți tot ce e nou!


Omul care nu citește nu e cu nimic mai presus decât cel care nu știe să citească.


You May Also Like

2 comentarii

  1. E interesanta cartea, nu am avut niciodata nimic impotriva relatiilor de genul acesta si nu cred ca voi avea vreodata. Ce nu inteleg este atitudinea oamenilor care sunt impotriva si care se aprind tare repede cand vine vorba de astfel de discutii...

    RăspundețiȘtergere
  2. Hai că subiectul cărților pe care le-am citit noi se cam potrivesc :)) Îmi notez și eu frumușel titlul cărții pentru mai târziu. te pup!

    RăspundețiȘtergere