facebook instagram
  • Home
  • Home
  • Recenzii
    • Cărți
    • Filme
    • Seriale
  • Interviuri
    • Autori
    • Booktuber&Blogger
  • Diverse
    • Leapșa
    • Știați că?
    • Wishlist
  • About
  • Contact

Pierduți în Literatură

⌛Titlu: Everless
⌛Autor: Sara Holland
⌛Categorie: Ficțiune/ Fantasy
⌛Pagini: 344
⌛Editura: Nemira

Mulțumiri prietenilor de la Nemira pentru frumusețea aceasta!
Puteți achizițona #Everless printr-un click aici.

Hello peeps!
Astăzi călătorim în regatul Sempera și ne plimbăm puțin prin Everless alături de Jules & the team.

          Everless a fost aleasă drept lectură pentru clubul de carte @Bookuria, așa am ajuns să cunosc un fantasy, ce are un concept nou pentru mine. Să-ți folosești sângele drept monedă, drept timp? Nou pentru mine, dar s-ar putea ca unii dintre voi să fi văzut filmul InTime cu Justin Timbarlake și deja să cunoașteți această lume.



          Cartea mi s-a părut lentă pentru început, abia în ultimele 70 de pagini am simțit cu adevărat acțiunea, abia spre sfârșit mi-a început inima să bată mai tare, mai rapid. Am dat pagină după pagină fără să-mi dau seama că uneori uitam să respir.




          La început o avem pe Jules, personajul principal, care se luptă cu sărăcia, aici o citez pe mama „Mi-a fost milă de Jules, se chinuia să pescuiască niște pești, iar apoi abia reușea să-i vândă”. Într-adevăr, mamei i-a plăcut de Jules, eu una nu am vibrat deloc alături de ea.

          Totul începe în Crofton, orașul unde Jules este exilată, unde alături de tatăl ei trăiește și încearcă să se descurce. Adevărata acțiune începe când Jules merge înapoi în Everless, Sempera pentru a face rost de monede, pentru tatăl ei, pentru a reuși să-și achite datoria.         

În Sempera peisajul se schimbă, apare un alt decor, alte personaje puternice. Totul se învârte în jurul reginei care sosește în regat, discuțiile sunt despre nuntă, despre alchimist, vrăjitoare...

Și cu siguranță mă simt blestemată. Greutatea tuturor lucrurilor pe care le-am pierdut e ca o colecție de stânci pe care le port în piept.
          Jules are un trecut în Everless, prieteni chiar, care se bucură să o revadă și nu numai. Facem cunoștință cu Roan și Liam, cei doi lorzi din Sempera, acest triunghi amoros mi-a dat dureri de cap.

          Mr. Ember, tatăl lui Jules, îi interzice de la început fiicei sale să meargă în Sempera, oricât ar primi pentru serviciile ei, însă Jules se gândește doar cum să-și cruțe tatăl, cum să-i mai păsteze timp. Așadar, Jules pleacă fără să asculte sfaturile tatălui. Însă, mai târziu, tatăl ei ajunge în Sempera doar pentru a o avertiza pe Jules despre regină și cum nu are voie să se apropie de ea.

Acest lucru a intrigat-o pe Jules, astfel a încercat să avanseze de la titlul de slujitoare și să fie mai aproape de regină.



          Totul se petrecea lent, dar detaliile nu încetau să apară, fiecare captiol mă surprindea și aflam lucruri pe care nu mi le-aș fi imaginat până să citesc.

          Jules și-a construit o relație puternică alături de unele personaje, a luptat pentru binele lor, al celor apropiați, al Semperei și, desigur, pentru tatăl ei.

          Aflam tot mai multe lucruri despre alchimist și vrăjitoare, mi-am fixat niște personaje care ar putea îndeplini aceste roluri, dar finalul m-a surprins, m-a șocat și chiar am făcut o pauză de uimire atunci când am aflat totul. Când ceața mi s-a ridicat de pe ochi, abia atunci toate lucrurile se legau și făceam conexiuni între personaje și acțiuni.



          Jules Ember este o adolescentă de 17 ani care a fost exilată din Sempera, deoarece a greșit în fața lorzilor. Ea împreună cu tatăl ei și-au găsit un loc în Crofton, unde viața lor nu era prea bună. În Sempera erau oameni respectați, tatăl ei era fierarul regatului și câștiga modest pentru a se întreține. În Crofton lucrurile stau tocmai invers, sunt plini da datorii, tatăl ei este bolnav și nu știe cât ar putea să mai reziste pentru o altă chirie.


          Jules este genul acela de personaj neînfricat care-și bagă nasul peste tot, vrea să afle cât mai multe detalii, să știe ce se întâmplă și să fie cât mai implicată. Nu cauzează probleme, dar este foarte stângace când vine vorba să-și ascundă identitatea.

          Roan este unul dintre frați, unul dintre prietenii lui Jules. El împreună cu Liam petreceau timpul în copilărie alături de Jules. Roan este tipul blând, care iubește cu adevărat, protector și care ar face orice pentru persoana iubiră.


Iubește sincer și vrea să o protejeze pe Jules, o recunoaște imediat ce ajunge în Sempera, îi spune adevărul despre întâmplarea din copilărie. O ajută să ajungă alături de regină sau cel puțin alături de fiica acesteia.

          Eu una am fost team Roan și mi-ar plăcea să-i văd împreună, să știu că luptă împreună pentru binele Semperei.

          Liam, fratele malefic, este personajul pe care l-am urât de cum am dat de el printre pagini. Mi-a displăcut atitudinea superioară față de orice persoană. Într-adevăr este implicat în regat, ajută, dezvoltă regatul. 



          A început să-mi placă de el abia pe la final, deoarece totul se ridica din ceață, lucrurile se puneau cap la cap, acțiunile lui aveau sens într-un final și chiar l-am compătimit. Însă aș fi vrut să fie conturat altfel, chiar dacă era genul bad boy și toate alea, această atitudinea a fost slab construită. Personajul mă enerva mai mult pe mine, decât să-mi inducă o stare de răutate sau severitate.

Îmi plac personajele rele sau negative, dar Liam a fost un fel de corcitură de gen și mi-a stricat perspectiva asupra lui. Sunt curioasă din volumul II cum o să fie conturat.


Ivan, ah, Ivan! Acesta e genul de răutate pe care o accepți la un personaj, pe el l-aș vedea în locul lui Liam și mi-ar plăcea.

          El este unul dintre ajutoarele regatului, el se ocupă de gărzile din regat. Deși avea sânge rece, mi-a plăcut modul de abordare, mi l-am imaginat exact cum am vrut și l-am conturat după bunul plac.
          Everless este interesantă, un subiect neîntânit de mine, personaje nu foarte bine conturate, acțiunea lentă la început, dar spre final mănânci efectiv din pagini. Finalul te dă complet peste cap, personajele te surprind când te aștepți mai puțin. Începi să o urăști pe autoare pentru unele decizii, te atașezi de personaje și vrei să le dai o altă traiectorie.

          Într-un final totul prinde contur, dar ceva lipsește, încă nu am aflat, dar abia aștept să văd continuarea și să-mi revăd personajele... Ce au mai rămas...

Keep reading until next time,
Tigruț





Bunăăă!🐯🌸

Prietenii de la editurile Nemira și Nemi ne-au pregătit multe surprize pe anul 2018, sunteți curioși cu ce ne primesc ei în 2018?

Astăzi vreau să vă prezint, după cum scrie și în titlu, surprizele și noutățile de la ei! 
Titlu: Regina roșie

Autor: Victoria Aveyard

Dată apariție: februarie 2016

Categorie: SF/Fantasy

Nr. pagini: 472

Editură: Nemira





„O lume fantasy în care sângele desparte oamenii – cei cu sângele argintiu au super-puteri și trăiesc în lux, în vreme ce oamenii cu sânge roșu sunt considerați inferiori. Mare Barrow este o fată Roșie, dar, în ciuda culorii sângelui, are o putere nemaivăzută printre Argintii. Atunci când izbucnește o revoltă a Roșiilor împotriva Argintiilor, Mare va fi prinsă la mijlocul războiului. Obligată să se prefacă parte din lumea Argintiilor, ajutând de fapt rebeliunea Roșie.”


Postarea aceasta este dedicată sponsorilor, persoanele care-mi trimit cărți pentru realizarea recenziilor. Fără ajutorul lor nu aș citi toate noutățile și cărțile minunate pe care aceștia le publică. Vreau să le mulțumesc enorm pentru că mi-au acceptat propunerea de colaborare. 

1. Târgul Cărții



2.  Editura Litera



3.  Libris


4.  Editura Nemira


5. Editura All


6. Bestseller.md


7. Grupul Editorial Corint

Titlu: Iubire etc

Autor: Julian Barnes

An apariție: 2000

Categorie: Ficțiune/Literatură contemporană

Nr.pagini: 256

Editura: Nemira






Despre autor:

Julian Patrick Barnes (n. 19 ianuarie 1946 în Leicester, Anglia) este un scriitor contemporan britanic ale cărui romane și povestiri au fost tratate drept exemple ale postmodernismului în literatură.
Între 1957 și 1964 a studiat la City of London School, apoi în 1968 a absolvit limbi moderne la Magdalen College, Oxford. A lucrat timp de trei ani ca lexicograf pentru Oxford English Dictionary, a fost redactor literar la Times Literary Supplement și editor la New Review, în 1977.

Între 1977 și 1981 a fost editor și critic de televiziune pentru New Statesman și editor de literatură pentru Sunday Times, între 1980 și 1982, apoi a fost critic de televiziune pentru The Observer pâna în 1986. În perioada 1990-1995, Barnes a fost corespondent la Londra pentru saptamânalul New Yorker.

În prezent, locuieste la Londra si s-a dedicat exclusiv scrisului. Fratele său, Jonathan Barnes este un filosof specializat în filozofie antică.


Opera lui Julian Barnes numără peste cincisprezece volume de proză, povestiri scurte și eseuri. Prin scrierile sale, Julian Barnes și-a câștigat o reputație considerabilă ca scriitor și eseist. O parte dintre cărțile sale au fost traduse în limba româna, Editura Nemira consacrându-i o serie de autor.





Părerea mea:

Ultimul autor pe care l-am citit luna aceasta, am vrut să las cartea aceasta la urmă, deoarece este un autor mai ”delicat” pentru mine acum. Am auzit la Cristina o mulțime de laude la adresa acestui autor și m-am temut, oarecum, să citesc acestă carte. 
”Iubire etc” a fost prima carte a lui Barnes pe care am citit-o și se pare că este continuarea altei cărți, dar din câte am înțeles se pot citi și separat acestea.

Prima carte este numită ”Trois”, acolo se prezintă tot haosul din carte, începutul, spre deosebire de ”Iubire etc” unde scenele devin mai amuzante și personajul are o strânsă legătură cu cititorul. Într-un fel personajul devine narator, fiecare personaj ne prezintă gândurile lui, legate de restul personajelor. Cititorul doar se amuză pe aspectul acesta, formând astfel un cerc.




Povestea în sine este una banală, comună. Triunghiul format ”Stuart-Gillian-Oliver” e în centrul acțiunii și câteva mici personaje pe lângă.  Nu am observat nimic special la acest ”trio-ul”, despărțire, divorț, pauză, reîntâlnire, prietenie și un final comun. Finalul reprezintă despărțirea unor personaje și cuplarea (îndrăgostirea, dacă pot spune așa) a altor personaje...Nimic excepțional. Poate dacă se simțea prezența unui narator, cartea ar fi avut altă perspectivă.

Stilul autorului este complex, structurat mai bine față de ultima carte pe care am citit-o (”Cianură pentru un surâs”). În scris se simte profunzimea, întunericul, inteligența, se observă implicarea autorului, se simte ”pasiunea” lui. Acesta ar fi un avantaj al lui J.B, un avantaj pentru carte.

Am spus mai sus că dacă cartea avea un narator poate ar fi fost altfel, aș fi vrut să simt prezența unui autor, dar mi-a plăcut să văd gândurile personajelor, să văd cartea și din alte perspective. Ca în viața reală, parcă vrei să știi ce mai face X...hehe. Fiecare are ”dreptul la cuvânt”, fiecare spune tot ce-i trece prin minte, aflii ce se petrece în căpușorul fiecăruia fără să mai ”mascheze și pudreze” autorul.


Nu a fost cea mai bună alegere se pare...Asta se întâmplă când nu mă informez în legătură cu unii autori. O să mai citesc cărți de la Barnes, dar vreau să iau o pauză acum.

Trebuie să știu mai multe despre autor în special, am rămas puțin surprinsă când am observat că este un autor contemporan. Să fiu sinceră, nu știam foarte multe despre acest autor, dar este pe lista mea. Mă bucur că am reușit să citesc măcar o carte de la acest autor, chiar dacă nu a fost cea mai excepțională, am reușit să descopăr multe, nu m-a interesat povestea la cartea aceasta, m-a interesat cum este scrisă povestea. 

Nu o să regretați dacă încercați să citiți ceva de la Barnes, poate cartea mi-ar fi plăcut dacă citeam prima cartea, ”Trois”, dar nu regret nimic. 




RATING:




Cartea ”Iubire etc” de J.Barnes a fost oferită de către librăria și anticariatul Târgul Cărții pentru recenzie. Cartea poate fi comandată de pe site-ul lor. Pentru a afla totul despre cărțile apărute la ei și ofertele imense pe care le au, urmăriți pagina lor deFacebook.

Mulțumesc, târgulcărții.ro pentru o carte minunată!



Eu am fost Tigru!:)
Ține minte: Citește cu ochii tăi, nu prin ochii altcuiva!

Titlu: Cianură pentru un surâs

Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu

An apariție: 2013

Categorie: Ficțiune/Literatură de divertisment/Polițistă

Nr. pagini:  208

Editura: NEMIRA






Despre autor:

Rodica Ojog-Brașoveanu
Angela Rodica Ojog-Brașoveanu (n. 28 august 1939, București - d. 2 septembrie 2002) a fost o scriitoare română.

Angela Rodica Ojog-Brașoveanu s-a născut ca fiică a Anei Ojog, profesoară, și a lui Victor Ojog, avocat. Tatăl său a fost de mai multe ori arestat și întemnițat, ca fost deputat liberal. Rodica a urmat primele clase la școala „Maison des Français”, apoi Liceul „Domnița Ileana" (azi „Mihai Eminescu”) (1948-1955) și la absolvire se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București, dar în 1956 este exmatriculată și arestată sub acuzația de solidarizare cu susținătorii revoltei populare anticomuniste din Budapesta.




Părerea mea:

Încă un autor dat jos de pe lista mea, nu? După cum am spus și data trecută, luna aceasta am reușit să citesc trei autori din lista aceea (click aici). Mâine o să public ultima recenzie, nu vă spun încă despre ce este vorba. 
Sâmbătă o să pun Q&A (sper) și duminică o să mai adaug un tag. Lăsăm detaliile acestea pentru altă postare, doar informativă.

Inițial voiam să citesc de la această autoare ”320 de pisici negre”, dar ceva m-a făcut să iau această carte...Până la urmă nu mai conta ce carte iau de la ea, conta să citesc măcar una. Nu cred că există vreo carte de la această autoare care să fie considerată proastă...
Auzisem atââââtea despre această autoare, în special de la Cristina, cum am descoperit majoritatea autorilor. 
Înainte să iau cartea aceasta, m-am interesat puțin de această autoare și am observat că a fost denumită ”Agatha Christie de România” și am rămas puțin scpetică...hmm. Părinții mei au fiecare carte scrisă de Agatha, deși le adună de mult, eu încă nu am reușit să citesc nimic de la această autoare; daaa, mi-au spus multe persoane că, Agatha are un scris deosebit și că merită citită. După ce am citit cartea Rodicăi mi-a stârnit puțin curiozitatea. Zilele următoare, până o să-mi ajungă următoarele cărți, o să citesc ”Pisică printre porumbei” de  Agatha Christie. 


Acțiunea cărții se petrece cam în același loc pe tot parcursul acțiunii, loc unde se află cele mai multe personaje. Melania Lupu și o bătrânică văduvă, împreună cu motănașul Mirciulică. Mirciulică posibil să fie cea mai alintată pisică din zilele acelea, cine citește povești unei pisici? Dacă află motanul meu despre această pisică...am dat de belea. 

Stilul autoarei este unul simplu, chiar dacă mi se părea totul un haos în primele 10-20 de pagini. Rodica scrie foarte frumos, nu foarte complex, cred că toată lumea poate pricepe cărțile ei. Un scris familiar, dacă pot spune așa!


Cartea începe cu următoarele personaje: Melania Lupu, Mihai Panaitescu, Valerica Scurtu, Grigore Popa și Doru Matei, prezentându-ne cum vor deveni ei bogați (ahaha). Într-un mod amuzant, aceștia descoperă două pânze care se presupune că aparțin lui Rembrandt și Goya, haha, după o simplă inundație. Voi ce ați face dacă ați da peste atâția ”bani” în pivniță? Presupun că i-ați da primăriei/muzeului (forțele alea mai mari), ca niște buni samariteni ce sunteți, nu? 
Și samariteni noștri s-au gândit să ofere cuiva pânzele, până și-au dat seama că pot merge în excursie și să se mute la New York, aha. Să nu vă gândiți și voi la asta, voi sunteți buni.

Nu aș vrea să vă povestesc foarte multe din această carte, nu din acțiunea ei. Știți că eu vreau doar să vă fac să citiți cartea (numai dacă este una bună, normal). Vreau să vă spun câte ceva din carte, în mare. 

Cred că aceasta este prima carte ”polițistă” pe care am citit-o (cred). Nu îmi aduc aminte să fi citit... Se pare că mă împac bine cu acest gen, cine știe...poate pe viitor o să mai am ocazia să citesc cărți polițiste, sunt singură. Știu că această carte face parte din Colecția ”Melania Lupu”...cărți polițiste românești. 



Bine că am început cu prima, nu? Zic să continui cu următoarele, chiar sunt curioasă cum este ”320 de pisici negre”. :3

Voi citiți cărți polițiste? Cărți de la Rodica? Mulți mi-au recomandat această carte, câți ați citit această carte?



RATING:

Cartea ”Cianură pentru un surâs” de Rodica Ojog Brașoveanu a fost oferită de către librăria și anticariatul Târgul Cărții pentru recenzie. Cartea poate fi comandată de pe site-ul lor. Pentru a afla totul despre cărțile apărute la ei și ofertele imense pe care le au, urmăriți pagina lor de Facebook.

Mulțumesc, târgulcărții.ro pentru o carte minunată!


Eu am fost Tigru! :)
Citiți cât mai mult până data viitoare!

Older Posts

La taste este:

𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 | 𝐓𝐢𝐠𝐫𝐮𝐭̦ | 𝐗𝐗
⪼ 𝐓𝐡𝐫𝐢𝐥𝐥𝐞𝐫 𝐛𝐨𝐨𝐤𝐛𝐥𝐨𝐠𝐠𝐞𝐫: 𝐦𝐢𝐬𝐭𝐞𝐫, 𝐜𝐫𝐢𝐦𝐚̆, 𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐞, 𝐠𝐫𝐨𝐚𝐳𝐚̆
Memorize this: «readers don't work for writers. they work for themselves.»

goodreads challenge:

2020 Reading Challenge

2020 Reading Challenge
Alexandra has completed her goal of reading 1 books in 2020!
hide
28 of 1 (100%)
view books

Accesări

Persoane interesate

Postări populare

  • Recenzie: Jurnalul unui Adam de Bogdan Marcu
  • Recenzie: " Hoțul de cărți " - Markus Zusak
  • Recenzie: Iubirea de la A la Z – alfabetul relațiilor de Andrei Vulpescu
  • Book Tag: Bookish Scenarios
  • #3 Book Tags: The Reader Problems

Created with by PierdutiînLiteratură | Distributed by blogger templates