}

29 august 2016

Rcenzie: Fata dispărută by Gillian Flynn

Titlu: Fata dispărută

Autor: Gillian Flynn

An apariție: 2013

Categorie: Horror & Thriller & Mystery

Nr. pagini: 616

Editura: Trei






Părerea mea:

Au trebuit să treacă trei ani ca să descopăr această carte...
Aceasta este ultima carte pe care am citit-o de la Gillian Flynn, aș vrea să le citesc pe toate, dar se pare că nu toate sunt traduse, dar cred că le voi lua în engleză cel mai probabil. Îmi place foarte mult cum scrie femeia asta, jur.

Această carte te obligă să rămâi până la finalul ei, să o termini. Este un monstru de +600 de pagini, dar nu-ți dai seama când ajungi a final și afli cine este criminalul! 

Gillian îți oferă doze de suspans și frică în același timp, te trece prin toate stările posibile în cărțile ei, dacă ai citit măcar o carte de la ea știi despre ce vorbesc.

Aș vrea să vă spun atâââââteaaaa, dar nu pot fără să dau spoilere :)) și nu vreau asta, vreau să descoperiți voi asta!
La fel ca și celelalte două cărți și aceasta îți dă momente de gândire și te obligă să-ți pui mintea pe rotițe, dar degeaba. Nu o să reușești să-ți dai seama ce se petrece în carte!
Ai o vagă bănuială cam cine ar fi criminalul? Ahahaha, greșești, nu poți știe?


Poate asta te ajută puțin: 

Cine ești?
Cum am ajuns aici?
Sunt întrebări care îl frământă pe Nick în ziua când sărbătoreşte cinci ani de căsnicie. Şi tocmai acum, soţia sa dispare pe neaşteptate. Primul suspect este Nick. Deşi îşi susţine nevinovăţia, dovezile împotriva lui nu încetează să apară. Sub presiunea mass-mediei, face paradă de cinism şi de minciuni. Iar jurnalul lui Amy, descoperit de poliţie, dezvăluie că mariajul lor era departe de a fi perfect.
Este Nick un ucigaş?
Adevărul îţi dă fiori: este mai întunecat decât ţi-ai fi imaginat.

Vă spun din nou, nu citiți cărți de la Gillian Flynn, dacă nu sunteți pregătiți de fiori pe spate și nopți nedormite :))! Trebuie să ai o inimă de fier.


Există și un film după această carte și vreau să văd filmul cât mai repede!!! După o să fac o mică comparație între film și carte, dacă vreți.

Deci WOW pentru cartea aceasta, chiar nu mă așteptam la așa ceva de la carte. Mă așteptam la lucruri întunecate și mindf*ck, dar nu așa. Nu mai înțelegeam, făceam parte din jocul lor. Gillian Flynn se va juca cu minte ta! O să adori cartea aceasta, îți garantez! 

Mintea o să-ți joace feste, o să devină o gumă. Se pare că lui Gillian îi place asta, o să rămâi celibatar! (după cum te avertizează de pe copertă)

Nu pot spune extrem de multe despre această carte, doar că am adorat-o, aș vrea să puteți citi și voi măcar o carte de la această autoare. Cred că aceste cărți sunt făcute pentru toți, este pur și simplu imposibil să nu îți placă ceva la cartea aceasta.

Vă las câteva fragmente din carte, poate vă atrag atenția:


  • Până la Nick nu m-am simțit ca o persoană, fiindcă am fost dintotdeauna un produs. Uimitoarea Amy trebuia să fie extraordinară, creativă, bună, chibzuită, isteață și fericită. Noi nu vrem decât să fii fericită. Rand și Marybeth ziceau asta tot timpul, dar nu-mi explicau niciodată cum. Atâtea lecții, oportunități și avantaje, și nu m-au învățat nicicând cum să fiu fericită. Țin minte cât de mult mă nedumereau ceilalți copii. Mă duceam la câte o petrecere de aniversare și-i vedeam pe ceilalți puști cum se hlizesc și se strâmbă și încercam și eu asta, dar nu înțelegeam de ce. Stăteam acolo, cu elasticul de la coiful de petrecere strâns, sugrumându-mi zona moale de sub bărbie, cu glazura granulată a prăjiturii albăstrindu-mi dinții. Și încercam să-mi dau seama în ce consta distracția.


  • Mă gândeam la propriile mele întrebări, aceleași la care cugetam de ani buni, refrenul rău prevestitor al căsniciei noastre: La ce te gândești tu, Amy? Cum te simți? Cine ești? Ce ne-am făcut unul altuia? Ce-o să ne facem acum?



  • Lui Amy îi plăcea să-și amintească istorii cu bărbați obsedați de ea. Îi descria pe urmăritori cu voce scăzută la un pahar de vin, în diferite etape ale căsniciei noastre – bărbați care erau încă pe-acolo, gândindu-se necontenit la ea și dorind-o. Bănuiesc că poveștile erau cam exagerate: bărbații apăreau întotdeauna periculoși, dar până la un punct – suficient cât să mă îngrijorez, dar nu îndeajuns cât să fie nevoie de implicarea poliției. Pe scurt, o lume de poveste unde puteam fi eroul cu piept lat al lui Amy, apărătorul onoarei sale. Amy era prea independentă, prea modernă ca să poată admite adevărul: voia s-o facă pe domnița la ananghie.



ÎNTREBARE: Ați citit cărți de la Gillian Flynn?



Cartea ”Fata dispărută” de G. Flynn a fost oferită de către librăria și anticariatul Târgul Cărții pentru recenzie. Cartea poate fi comandată de pe site-ul lor. Pentru a afla totul despre cărțile apărute la ei și ofertele imense pe care le au, urmăriți pagina lor de facebook.

Mulțumesc, Târgul cărții pentru o carte minunată!


24 august 2016

Cititorul lunii (CONCURS)



A ajuns însfârșit ziua aceasta, nu? Ați așteptat ceva...hihi
V-am anunțat mai de mult de acest concurs, mai exact în recenzia de la ”Maestra” (vezi aici) și am zis că o să vă dau toate detaliile mai târziu. A sosit momentul!

Ne-am gândit să recompensăm cititorii noștri și acest proiect mi se pare cel mai drăguț și distractiv mod. Cred că deja știți despre ce este vorba în mare, dar o să vă prezint acum mai multe detalii și cum o să stea treaba.


  1. Tot ce trebuie să faceți voi este să fiți activi.

  • Cum?
  • Noi o să postăm o poză în care o să scrie „Cititorul Lunii” și acolo voi o să lăsați un comentariu cu ”particip” pentru a vă nota și a vă lua în vizor.
  • După ce ați comentat (particip) o să trebuiască să fiți cât mai activi. Adică să dați share, like și comments. Orice fel de activitate este primită, noi o să vă monitorizăm pentru a vedea care este cel mai activ pe pagină. 
  • Concursul o să dureze o lună, înainte cu 5 zile o să anunțăm câștigătorul.
  • După repetăm același lucru. O să fie un ”Leaderboard” pe pagină și pe blog pentru a arăta cel mai activ de pe pagină în fiecare lună. 

  1. Dacă am câștigat prima lună mai pot participa?
  • Normal, chiar dacă ai fost ales câștigător/câștigătoare încă poți participa.
  • Puteți câștiga de mai multe ori, noi vrem activitate și voi vreți cărți.



O să vedeți pe moment, noi o să vă reamintim. Această postare este doar pentru a vă informa cum stau lucrurile.


ATENȚIE!!!

  • Nu trebuie să abuzați de butonul ”share”, nu trebuie să dați share la orice postare sau să faceți spam. 
  • Spam-ul nu este luat în considerare.




REGULAMENT!!!

  1. Trebuie să locuiești în România.
  2. Nu trebuie să faci spam cu comentariile. Comentariile trebuie să fie strict legate de postarea respectivă.
  3. Spam-ul este interzis. Ex: dacă dai share la tot ce se postează nu o să se ia în considerare toate. 
  4. Trebuie să fii în grupul nostru de facebook pentru a fi la curent cu tot în legătură cu ”Cititrul lunii”. ( CLICK AICI)
  5. Trebuie să dai like obligatoriu paginii de facebook. (CLICK AICI)
  6. Să respecți toate regulile.
SUCCES :) 

23 august 2016

Optsprezece lucruri improbabile pe care le-am spus așa, ca și cum aș flirta - Lena Dunahm (Nu genul ăla de fată)

  1. Porecla mea din liceu era Blow-Job Lena, dar asta pentru că NU făceam blow-joburi nimanui! Ca atunci când îl strigi pe unul gras Băi, așchiuță.
  2. Nu transpir decât sub un braț.Pe bune.Exact ca maică-mea.
  3. Odată m-am trezit chiar în mijlocul unei partide de sex cu un tip pe care nu-l știam decțt de pe internet!
  4. Hai să ne vedem la o cafea. În fine, nu cafea-cafea. Pentru că de la cafea am făcut o infecție la colon și trebuie să port niște de unică folosință pe care mi i-au dat de la spital.
  5. Nu vreau să sune ca o chestie hipioată, dar m-am tratat de herpes genital cu acupunctură.
  6. Tipul nu avea picioare - și auzi la el, lui nu-i plăcea de mine, Dar nu de asta nu am mai fost prieteni după.
  7. Nu m-am uitat niciodată nici la Star Wars, nici la Nașul, așa că ar fi un motiv numai bun să mai pierdem niște timp împreună.
  8. Când eram adolescentă, eram chiar grasă, înotam în slănină. Serios, stai să-ți arăt o poză cu mine de-atunci.
  9. Da, ar trebui să vii pe la noi. Taică-miu e foarte haios.
  10. Eu sunt genul de persoană care ar trebui cel mai probabil să se cupleze cu tipi mai în vârstă, doar că nu prea mă descurc cu boașele lor.
  11. Nu-mi pot lua gândul de la perduțele din camioneta ta!
  12. Hai și tu le petrecerea mea! Nu putem nici să vornim, nici să facem zgomot, că am un vecin pe moarte, dar am dat o groază de bani pe salam.
  13. Ia apropie-te de buricul meu. Chestia asta arată ca zona Zoster, ca râia, ca amândouă sau ca niciuna dintre ele?
    1. Știi, odată, credeam că mângâi pisica, una care n-avea blană, dar, de fapt,era maică-mea, dezbrăcată. Bineînțeles, prin cuvertură!
    2. Îmi cer scuze dacă respirația mea e puțin metalică, asa. E tratamentul medicamentos pe care-l iau. Uite o chestie ciudată: sunt persoana căreia i s-a recomandat cea mai mare doză din chestia asta.
    3. Pe bun, nu-mi pasă dacă furi din magazine.
    4. Apreciez faptul că nu ai fpcut caz de cât de tare am slăbit. Pe bune, toată lumea mă ia cu: ”Wow, cum de-ai reușit? Blla-bla-bla”.
    5. Soră-mea a intra înapoi în casă, cred că suntem în siguranță. Vrei să stăm pe piatra aia fără muschi pe ea? De fapt, și aia cu muscși e în regulă.

    22 august 2016

    Știi cum să-ți cumperi multe cărți cu bani puțini? Te învăț eu!



    Salvează-ți banii, cumpără cu cap!

    Poate mulți știți deja cum să faceți asta, nu?
    Toți vrem cărți ieftine, cât mai multe cărți ca să ne satisfacem, să avem ce devora, vrem mâncare pentru creier!

    Am să-ți spun câteva secrete pe care și eu le-am aflat de la alții.

    A N T I C A R I A T E - un cuvât așa frumos, mai ales când te gândești ce minunății adăpostește.

    Mulți se plâng că sunt prea scumpe cărțile, de aceea nu citesc, aveți la dispoziție mii de anticariate online, unde, surprinzător pentru voi, se află mii de cărți noi la prețuri mici. Eu înainte cumpăram cărți online de pe diferite site-uri la prețuti întregi, până am descoperit acest anticariat: http://www.targulcartii.ro. Cei de la TârgulCărții au cele mai bune cărți, au cărți de anticariat și cărți de librărie, la prețuri foarte bune pentru orice bunzunar. 

    Alt anticariat ar fi http://www.printrecarti.ro, la fel ca și TârgulCărții, anticariat și librărie. Sunt sigură că ați auzit de ele, dar ați dat vreodată comandă de pe ele? Ați văzut câte cărți minunate adăpostesc aceste anticariate, la niște prețuri super.

    Mulți dintre voi vă plângeți că nu aveți anticariate în oraș, dar câți din voi ați căutate anticariate online? 


    Nu este o postare extrem de lungă pentru a vă băga pe gât aceste anticariate, doar vreau să vă aduc la cunoștință aceste informații. Ați putea să vă salvați portofelul :)) și să vă umpleți biblioteca. Toată lumea vrea asta, nu?

    Acum nu spun să nu cumpărați de pe elefant/libris sau diferite editurii online, dar unele cărți se găsesc și la prețuri extrem de mici și ați putea profita de asta și să dați banii pe cărțile care abia au apărut.

    Eu v-am adus aceste informații la ureche, iar voi faceți ce credeți. 

    O mică întrebare: Câți dintre voi ați dat comandat de pe aceste anticariate?










    Rcenzie: Locuri întunecate by Gillian Flynn

    Titlu: Locuri întunecate

    Autor: Gillian Flynn

    An apariție: 2014

    Categorie: Horror & Thriller & Mystery

    Nr.pagini: 484

    Editura: Trei







    Mereu când citesc o carte de Gillian Flynn mi se furnică pielea, pe parcursul cărții inima se duce la vale, înnebunește, deoarece mă aștept la ceva înfricoșător, la o întorsătură, știu sigur asta! Așa m-a obișnuit Gillian Flynn până acum.

    După cum știți Gillian Flynn a devenit brusc autoarea mea preferată și cu ajutorul ei mi-am dat seama că ador genul Horror și că mă captivează. 
    Prima carte pe care am citit-o de la ea a fost ”Obiecte ascuțite” (vezi recenzia aici) și am A D O R A T - O :)), am citit-o fără să-mi dau seama când am ajuns la final. 

    Cărțile ei sunt foarte ușoare de citit, nu numai că te captivează și te obligă să stai până la sfârșit să aflii cine este criminalul, dar sunt bine scrise și ușoare de parcurs. Un fel de John Green, dar mai bună.

    Am primit această carte pe 9 august și pe 12 deja era terminată, doar că nu am avut când să fac recenzia pentru ea. Știam deja ce o să mă aștepte după coperta simplă și cool pe care acestă carte o deține. Din nou o crimă, dar de data asta cu mult sânge, multă violență și mister la greu! Dacă citești primele 20 de pagini ești ferm convins că știi cine este criminalul, ahaha, te înșeli cumplit! 

    Am spus că nu-mi plac cărțile imense sau care depășesc 400 pg (click aici), dar vă spun sincer că nici nu știu când am ajuns la ultimele 50 de pg, șocant, dar adevărat. Nu ai cum să nu te atașezi de personaje și să trăiești alături de ele. Eu am trăit lângă Libby și am trecut prin mai multe obstacole pentru a ajunge la răspunsul final. 

    În carte este vorba despre o fetiță, Libby Day, care este singura supraviețuitoare a unui masacru. Masacrul s-a năpustit asupra familiei, mama și celelalte două surori ale ei, ieșind vinovat fratele ei mai mare Ben Day, pe care lumea îl considera un copil cu probleme.

    Cel mai afurisit lucru mi se pare că romanul este structurat în două perspective, perspectiva lui Libby (la persoana I) și cea lui Patty (la persoana aIIIa), ( Patty este mama lui Libby). De ce mi se pare afurisit? Pentru că în perspectiva lui Libby prezentul avansează, viitor, pe când din perspectiva lui Patty se prezintă doar 2 ianuarie 1985 (capitolele avansează doar cu ora) : 2 ianuarie 1985 8:02 a.m, 2 ianuarie 1985 9:42 a.m, înnebuneam la asta. Voiam să ajungă 3 ianuarie, să văd ce s-a întâmplat în ziua aceea și cine este defapt criminalul, dar se pare că acea zi ajunge pe la sârșitul romanului...

    O carte carte te șochează, care te lasă marcat și te obligă să-ți schimbi deciziile și în cel mai rău caz, să verși câteva lacrimi, dar nu este cazul meu.
    Cartea aceasta te trece prin toate stările, de la fericire până la tristețe, de la adrenalină până la neputință. Te șochează!

    Abia aștept să încep ”Fata dispărută”, un monstruleț de +600pg

    Vă recomand cărțile lui Gillian Flynn, cu brațele deschise!
    Ați citit cărți de la această autoare? V-au plăcut sau nu? Aștept părerile voastre în comenatarii :)


    Vă las cu câteva secvențe:

    Familia Day ducea un trai liniștit
    Dar într-o zi Ben Day a înnebunit
    Puterea lui Satan băiatu-și dorea
    Pe-ai lui i-a ucis ca să aibă ce vrea

    Pe Michelle fără milă a strâns-o de gât
    Pe Debby cea mică a ciopârțit-o urât
    Pe maică-sa, Patty, la urm-a lăsat-o
    Drept în cap cu o pușcă a împușcat-o.

    Dar Libby, copila, a scăpat de măcel
    Dar viața niciodată nu i-a mai fost la fel.

    Nu-ți face griji pentru lucruri neimportante, asta nu-i ceva important. Dacă am înceta să ne srăduim să fim fericiți, ne-am distra de minune. Bucură-te de viață - nimeni nu scapă viu din ea. Lasă grijile și fii fericit.

    Nu sunt uman
    Sunt fiul lui Satan,
    Sunt doar un trup golit
    Diavolul sufeltul mi-a răpit.

    Pași grei de picioare încălțate cu bocanci și piciorușele lui Debby fugind, încă nu era moartă, furgind spre camera lui mami și eu gândind nu, nu veni aici, apoi bocancii zguduind dușumelele în spatele ei, apoi agățat și zgâriat la ușă și alte bolboroseli gâlgâite, horcăieli și izbituri, apoi un bufnet și sunetul toporului și mama încă scoțând țipetele subțiri și oribile de pasăre rănită, iar eu stând acolo, înghețată, în dormitorul lui mami, ciulind urechea, și urechea asurzindu-mi iarăși de încă un bubuit al puștii, apoi un zuruit care-a făcut să vibreze scândurile de sub picioarele mele.



    Cartea ”Locuri întunecate” de Gillian Flynn a fost oferită de către librăria și anticariatul Târgul Cărții pentru recenzie. Cartea poate fi comandată de pe site-ul lor. Pentru a afla totul despre cărțile apărute la ei și ofertele imense pe care le au, urmăriți pagina lor de facebook.
    Mulțumesc, Târgul cărții pentru o carte minunată!

    21 august 2016

    Tag: Citesc literature română


    Toată lumea știe că îmi plac tag-urile, toată lumea îmi dă tag-uri de făcut, mulțam!!!

    Doua persoane, dragi mie, mi-au dat acest tag de făcut și anume: Lili și Roxi (de pe blog-ul Gânduri despre cărți...).

    Vă anunț de pe acum că a fost extreeem de greu să aleg doar 5 cărți, înfiorător de greu!!! Nici nu știam că am citit așa de multe cărți, ale noastre!

    Să nu mai lungim vorba și să trecem direct la treabă!

    1. ” Vrum-vrum”- Cristina Frîncu


    De ce pe 1? Pentru că e Rockozaur!!!! Cartea aceasta mi-a plăcut la nebunie, prima carte fără niciun pic de sens în ea! :)) Mi-a plăcut în mod special și nu ai ce face, haha.

    2.”Invitația la vals” - Mihail Drumeș



    Normal că trebuia să fie și această carte în top, nu? Nu aveți ce să-mi reproșați, el e Drumeș, n-ai ce să-mi faci!

    3. ”Nuntă în cer” - Mircea Eliade



    Recunosc, nu am citit toată cartea, mai am în jur de 60 de pagini. Oricum este preferata mea și trebuia să o adaug aici și trebuie să mai citesc câteva de la Eliade, trebuie!!!

    4.”Bagdad” - Iulia Modiga 



    Inițial voiam să adaug cărți doar de la autorii canonici, dar nu puteam să nu o adaug pe Rockozaur, deci am pus și cartea aceasta. Nu știu de ce, dar cartea această mă liniștește și o ador. Mulțumesc, Iulia!!

    5. ”Ion” - Liviu Rebreanu

    Deoarece ”Ion” este prima carte care mi-a plăcut, din lecturile obligatorii pentru școală. Prima dată credeam că o să stau săptămâni până-l termin, dar nu a fost așa, eh...+ că trebuia să dau un test de lectură cu o seară înainte să mă apuc de citit...........dar asta e altă poveste, hihi


    Îmi mai vin în cap 10 cărți pe care le-aș pune aici, dar nu pot!!! De ce nu pot pune 10??? Lume crudă, acestea au fost alegerile mele pe moment...sigur înainte să public acest articol o să-mi vină altele și altele, dar asta este...Voi ați citit ceva de aici?

    Cui să îi dau eu acest tag...hmm, cred că toată lumea l-a făcut, deci o să încerc cu 2 prietene:
    1. Larisa, de la Books World
    2. World Of Books
    Desigur, oricine vrea să facă acest tag este bine-venit :) aștept un link în comentarii de la tag-ul vostru, vreau să văd ce alegeți pentru că mie mi-a fost greu! :(

    20 august 2016

    De ce nu citesc serii?

    De ce? De ce? Acum ce este greșit cu seriile?
    Nimic, eu am o obsesie cu seriile. 
    Mulți îmi spun să citesc ”Instrumente Mortale” sau ”Game Of Thrones” sau ”Harry Potter” și am zis să le încerc, dar ce am reușit? Nu. Făcusem mai de mult un tag în care spuneam că seriile ”Instrumente Mortale” și ”Game Of Thrones” nu mă atrag... (click aici


    Nu mi-au plăcut niciodată seriile. Seriile mi se par așa complicate și aici mă refer la seriile de +5 cărți. În mare parte am o problemă cu seriile care nu sunt traduse complet, cu seriile în care nu s-a terminat de scris un volum, seriile care abia încep ș.a.m.d.


    1. Seriile care nu sunt traduse complet.

    • Aici mă refer la seriile care conțin peste 4 volume și în română sunt traduse doar 2, urăsc să mă apuc de o serie atunci când știu că nu este tradusă complet. De multe ori încep cu prima carte și nici nu îmi dau seama când am ajuns la ultima (asta în cazul fericit)  și mă prinde acțiunea, mă atașez de personaje, vreu să știu pentru numele lui Dumnezeu ce se întâmplă mai departe, dar NU. Pentru că celelalte volume încă nu s-au tradus la noi. Aș putea cumpăra cărțile în engleză pentru a le termina, dar nu s-ar potrivi ca aspect și aici din nou apare o problemă, să se vadă urât la mine în bibliotecă??

    2. Seriile în care nu s-au terminat de scris 1/2 volume.


    • Asta este și mai grav ca cea menționată mai sus, măcar știu că la condiția de sus pot citi continuarea în engleză, dar în situația aceasta ce fac? Aștept încă 2-3 ani până se publică următorul volum, nu?

    • Ex. Am citit primele 2 volume din ”Fluturi” (știu că este o trilogie) în 2014 și aparent ”mi-a plăcut” și eram curioasă ce se întâmplă, cum rămâne situația? Însă autoarea, Irina Binder, a publicat abia în 2016 volumul 3. Really? Doi ani ca să aflu continuarea?

    • Nu pot spune că am uitat ce se află-n carte, doar că mi-am pierdut interesul pentru această trilogie, am volumul 3 cumpărat, dar ceva mă face să nu-l citesc...parcă nu vreau să mai știu ce se întâmplă...Prefer să fie publicate toate cele 3/4/5/6 căți înainte să le cumpăr eu.

    3. Seriile care abia încep.


    • În mai s-a publicat cartea ”Banda celor șase ciori”, abia a apărut și deja toată lumea l-a citit, mai puțin eu. Eram așa încântată că pot să îmi iau și eu această carte, până am observat ”VOL. 1” nuuuuuu. De ce? Vreau să mă bucur și eu de o carte bună și aceasta face parte dintr-o serie...Oameni buni, arată prea bine cartea.  Volumul 1...nu știu câte sunt în total, dar sigur sunt mai multe și nu sunt încă publicate. Eu termin de citit prima carte și după aștept un an pentru următoarea și tot așa?

    • Banda celor șase ciori nu este singura carte awesome pe care am descoperit-o,  am văzut și ”Penryn și sfârșitul lumii” de Susan EE, adică seria/trilogia ”Îngeri căzuți”, tot un singur volum a fost publicat...la fel ca și la cealaltă carte...

    • Dacă știți când o să fie și restul cărților publicate din aceste două trilogii/serii să-mi lăsați în comentarii mai multe informații, vreau să mă apuc și eu de aceste cărți.



    4. Cărțile care nu se potrivesc într-o serie.


    • Să vă prezint cel mai rău caz posibil. Tu, mare colecționar de serii, începi să aduni o nouă serie în biblioteca ta și ai strâns până acum primele două volume, ce să vezi? Al treilea volum este minuscul, ce faci?

    1. Faci o criză ca tot cititorul, care îți va trece după câteva săptămâni.
    2. Te lași de serie.
    3. Îi dai foc.
    palarisme.ro

    Câte serii aveți? (complete) Ați întâlnit probleme de genul?

    19 august 2016

    Recenzie:”Nu genul ăla de fată” - Lena Dunham

    Titlu: Nu genul ăla de fată

    Autor: Lisa Dunham

    An apariție: 2015

    Categorie: Biografii&Memorii

    Nr.pagini: 344

    Editura: Publica






    Descriere:


    În Nu genul ăla de fată, Dunham ridică un văl de pe experienţele care alcătuiesc procesul prin care ne construim drumul prin lume: cum e să te îndrăgosteşti, să te simţi singur, să ai cinci kilograme în plus deşi mănânci doar mâncare sănătoasă, cum e să trebuiască să te faci apreciată şi să-ţi demonstrezi valoarea într-o încăpere plină de bărbaţi care au dublul anilor tăi, cum e să întâlneşti iubirea adevărată şi, mai ales, cum e să ai tupeul de a crede că povestea ta este una care merită spusă.

    Exuberantă, mişcătoare şi atentă la detalii, Nu genul ăla de fată este un şir de telegrame trimise din linia întâi a frontului, din bătălia Cresc Mare. „Deja îmi este ruşine la gândul că, de fapt, aş avea ceva de oferit“, scrie Dunham. „Dar dacă dacă aş putea lua tot ce am învăţat şi ţi-aş face treaba mai uşoară ţie sau te-aş împiedica să mai ajungi în situaţia aia în care simţi nevoia să-ţi păstrezi tenişii în picioare, când faci sex, pentru cazul în care ai simţi nevoia s-o iei la goană în timp ce-o faceţi, atunci fiecare pas greşit pe care îl voi fi făcut eu a meritat“.

    Părerea mea:

    Dacă vrei o carte. doar pentru a afla câte ceva despre viața sexuală, îți recomand cartea aceasta.

    Ok, aceasta este prima carte pe care nu am terminat-o de citit și-mi pare puțin rău, dar nu mai rezistam cu asemenea detalii non-sens. Mai bine spus la categorie ”ficțiune”, deoarece autoarea se cam contrazice pe ea. 
    Pe la începul cărții presupusa ”Lena” este în anul 2 de facultate și ne dezvăluie micul ei secret jenant ”nu am făcut sex până la vârsta de 20 de ani”, ok. Asta am înțeles, dar mai târziu spune că, citez ”Până pe la nouăsprezece ani, când am trăit o nefericită seară de făcut amor cu unul dintre locuitorii campusului nostru”, am înțeles eu greșit sau tipa asta a uitat când și-a tras-o prima dată?Ok, veți spune că amor și sex nu e tot una, că amorul e ceva ”romantic” și nu se pune, dar am alt fragment care ilustrează sexul și nu ”amorul”, tot cu același tip, citez: ”Dar cum vor fi dus toate astea la sex e o chestie numai bună de studiat, (...) Pe la mijlocul actului sexual, pe covorul cu iz de mucegai”. Acum este clar?

     Să lăsăm aceste lucruri, nu acestea sunt prioritare, ci cartea în sine și ce mai cuprinde aceasta.


    Dacă evităm acest aspect, cartea este una simpatică, până în primele 80 de pagini pe care le-am citit și câteva capitole care mi-au sârnit interesul. Nu vreau să precizez motivele pentru care nu am terminat carte în întregime.



    ” Există o teorie, nu prea des adusă în discuție - poate pentru că eu am formulat-o, că, dacă tatăl tău este genul acela, tatăl incredibil, atunci tu vei căuta o relație total opusă, ca un act de rebeliune. ”

    Acum știu de ce toate cărțile se bazează pe tema ”ea fata bună și cuminte și el băiat rău și rebel”, de asta toate păpușelele își doresc un mascul feroce și rebel, dat tot ea spune mai târziu:

    ” Înțelepciunea populară zice că, dacă ai un tată bun, înseamnă că îți vei alege ca bărbat un om  bun?”

    Acum chiar nu mai știu ce să cred...


    Capitolele reprezintă etapele fiecărei adolescente:

    Secțiunea I

    • Dragoste&Sex
    • Ia-mi virginitatea
    • Dormitul împreună, la modul platonic
    • Optsprezece lucruri improbabile pe care le-am spus așa, ca și cum aș flirta
    • Igor
    • Ce griji să-ți faci când împărtășești lucruri
    • Fete și nemernici
    • Barry
    • Îndrăgostirea
    Secțiunea II
    • Corpul
    • ”Dietă”, un simplu cuvânt
    • Scene de sex, scene de nuditate
    • Cincispreze lucruri pe care le-am învățat de la mama
    • Ce am în agentă
    • Cine mi-a mutat uterul?
    Secțiunea III
    • Prietenia
    • Pasiune de fete
    • Cea mai bună parte
    • Treisprezece lucruri despre care am învățat că nu e ok să le spui prietenilor
    • Grace
    • Zece motive pentru care eu <3 NY
    Secțiunea IV
    • Munca
    • Cum, se presupune că-i ceva distractiv?
    • Micile mănuși de piele
    • Șaptesprezece lucruri pe care le-am învățat de la tatăl meu
    • E-mailurile pe care le-aș trimite dacă aș fi puțin mai nebună/nervoasă/curajoasă
    • Nu mi-am tras-o cu ei, și tot au țipat la mine
    Secțiunea V
    • Imaginea de ansamblu
    • Eu *ceva semn* terapia
    • E chiar pe bune?
    • Top 10- Grijile mele cu privire la sănătate
    • Bună, mamă, bună, tată
    • Lucrurile pe care le regret 
    • Ghid pentru fugitul de acasă
    • Mulțumiri


    Introducerea pe care ne-o oferă Lena este părerea fiecărei adolescente despre ea însăși, chiar și unii băieți mai zic asta:

    ”AM 20 DE ANI si ma urasc. Parul, fata, linia convexa a mijlocului meu. Vocea care imi iese din corp nesigura si tremuratoare si poemele care ies sentimentale, aproape plangacioase. Felul in care parintii mei, cand vorbesc cu mine, folosesc un ton doar putin mai ridicat decat atunci cand vorbesc cu sora mea, de parca as fi vreun functionar public care tocmai a cedat nervos si care, daca il mai stresezi putin, ar putea sa-I arunce in aer pe ostaticii pe care ii are legati in beci. Toata ura asta o maschez cu un fel de acceptare de sine cam agresiva, asa. Imi vopsesc parul cu o nuanta de galben fluorescent, ma tund cu chica, o tunsoare inspirata mai degraba de fotografiile din anii 1980 decat din vreo tendinta actuala. Ma imbrac in haine din supraelastic care se strang pe corp in cele mai nepotrivite locuri. Ma cert groaznic cu mama cand aleg sa port o bluza cu imprimeu de banana care mi se termina deasupra buricului si colanti roz atunci cand vizitam Vaticanul, iar turistii credinciosi se holbeaza ca prostii si se dau la o parte din calea noastra.”

    Fiecare spunem asta, de câteva ori, ”părul e urât”, ”sunt grasă”, ”nu-s frumoasă”. Deși știm că nu este adevărat, nouă, adolescenților, ne place să ne plângem de milă și astfel Lena ne dă ocazia perfectă pentru a ne regăsi.

    Pe lângă aceste aspecte, cartea este un ciudățică și stranie, chiar dacă Lena spune toate întâmplările ei sincere, a avut niște întâmplări proaste, care nu prea ar trebui să se regăsească prin cărți: beție, sex cu diferiți bărbați fără să treacă după aceea la un nivel mai avansat, tulburări psihice, dormitul împreună cu orice tip. Probil și mentalitatea este diferită în New York și aceste aspecte/întâmplări sunt obișnuite pentru o fată, dar spre exemplu în România este ceva cu totul greșit.
    Că tot veni vorba de mentalitate, eu în fiecare vară locuiesc în Italia, la fel și iarna și spre deosebire de România, Italia este mai dezvoltată, pot spune că mentalitatea italienilor este mult mai ok, față de cea a românilor.

    Pot spune că ”am terminat-o parțial” cartea, deoarece nu mi-a plăcut așa de mult, chiar dacă erau teme beazat pe perioada ”adolescenței”. Nu este o carte rea/proastă, doar că nu este genul meu, deloc!
    Lena povestește prea mult despre sex și aventurile pe care aceasta le-a avut pe parcursul vieții. Mai vorbește și despre viață, familie, părinți, cât și despre ședințele la diferiți psihologi și psihiatrii, pe care aceasta i-a vizitat.

    Deși, fiecare are gusturi diferite, vouă s-ar putea să vi se pară potrivită, să culegeți câteva sfaturi sau să credeți că este cea mai bună carte pe care ați citit-o vreodată.

    Mie, sincer, nu m-a impresionat cât mă așteptam eu.

    Știați că...?



     Înțelepciunea populară zice că, dacă ai un tată bun, înseamnă că îți vei alege ca bărbat un om bun?



    Melodia pe care am ascultat-o: 



    RATING:



    18 august 2016

    Nu-mi plac monștrii?



    Monștrii...aceștia sunt monștri!
    Mulți dintre voi cred că îi cunoașteți, așa-i? :))
    Ce este cu titlul? Tocmai am aflat că nu-mi plac cărțile MARI. Cărțile de +400 de pagini. 

    ȘOC ȘOC ȘOC

    Pur și simplu îmi pierd interesul pentru acea carte (cartea de +400pg), să nu o punem în discuție și pe Gillian Flynn, să nu exagerăm. Gillian Flynn are cărți de 484, respectiv 616 pagini (vorbesc despre Dark Places & Gone Girl). 
    Prefer să citesc o carte de maxim 400 de pagini, decât una de 500-600, nu-mi place. Mă plictisesc ușor, nu îmi vine să citesc o carte din cauza mărimii, nu știu de ce. 

    Mă omoară când știu că am o carte de 520 de pagini care mă așteaptă în biblioteca și nu numai! Am câțiva monstruleți de genul în bibliotecă (dacă vreți pot face o postare separată) pe care vreau să-i citesc și știam că sunt imense când le-am cumpărat, știam!!! Am auzit la altcineva, am mai citit o recenzie, am văzut o recomandare etc și așa m-au corupt toți și m-am ales cu monștrii la ușa mea. Ce să vezi!

    Posibil această ”neplăcere” din cauza timpului, prefer să citesc trei cărți în loc de una, prefer să îmi petrec timpul pierdut cu o singură carte, în compania altor trei. Prefer să recuperez timpul!

    Altă problemă ar fi că eu cumpăr extrem de multe cărți în ultimul timp, imposibil să nu comand +10 cărți într-o lună, pe puțin. Se adună în bibliotecă și rămân singure acolo și doar cu gândul: ”O să te citesc”, ”O să mă apuc de tine curând”. MINCIUNI!!! Nu te apuci de ea, o să îți cumperi încă enșpe mii de cărți și o să uiți de mine!!!

    De ce să car după mine o carte de 600 de pagini, când pot iau 4 diferite. Dacă nu-mi place cartea de 600 de pagini, ce fac?


    Sper să nu vă supărați când citiți asta, îmi place enorm să citesc, dar nu îmi plac monștrii. Really
    Sunt și printre voi persoane care preferă cărțile până în 400pg sau doar eu am această chichiță prostească?


    13 august 2016

    Recenzie: ”Maestra” - L.S Hilton + Anunțare Concurs


    Titlu: Maestra

    Autor: L.S Hilton

    An apariție: 2016

    Categorie: Horror&Thriller&Mystery

    Nr.pagini: 304

    Editura: Literara







    Descriere:


    ÎNCOTRO SĂ TE ÎNDREPŢI ATUNCI CÂND AI MERS PREA DEPARTE?

    În timpul zilei, Judith Rashleigh lucrează la o casă de licitaţii din Londra. Noaptea, este animatoare într-unul dintre barurile rău famate ale capitalei. Disperată să realizeze ceva în viaţă, Judith știe că trebuie să intre în joc. A învăţat să se îmbrace, să vorbească și să se comporte pentru a fi pe placul bărbaţilor. A învăţat să fie o fată cuminte. Dar, după ce descoperă un secret întunecat din lumea artei, Judith este concediată, iar visurile ei pentru o viaţă mai bună sunt spulberate. Așa că apelează la un prieten pe care îl neglijase multă vreme. Un prieten care o ajutase să treacă de necazurile din trecut cu fruntea sus și spatele drept. Un prieten pe care o fată bună ca ea nu ar trebui să îl aibă: furia.


    Un thriller psihologic în tradiţia Talentatului domn Ripley și o protagonistă care amintește de Lisbeth Salander.

    Părerea mea:

    Pentru mine nu există cărți proaste, oarecum, toate cărțile sunt bune, dar nu toate sunt pe gustul meu. Totul a început cu ”Mănâncă, roagă-te, iubește” de Elizabeth Gilbert (vezi recenzia aici), aveam așteptări mari de la ea, credeam că o să ador povestea, dar se pare că acea carte nu a fost pe gustul meu, nici nu o urâsc, mi-au plăcut informațiile pe care le-am sustras din ea. La fel s-a întâmplat și cu ”Maestra” de L.S Hilton, coperta m-a făcut să o vreau, cât și descrierea. Spuneți voi, nu ați cumpăra această carte? Roșul acela aprins, simplitatea ei și când am văzut-o în mâinile mele eram super încântată, abia așteptam să o citesc. 

    Nu am stat prea mult pe gânduri și m-am apucat de ea, după primele 40 de pagini aveam durerei de cap, nu înțelegeam nimic, ce voia să facă Judith? Ce urmărea? Am zis să continui, sigur o să înțeleg mai târziu, dar am ajuns la 80 de pagini și citeam și citeam și citeam și nimic...am zis stop, nu reușesc să înțeleg și-mi pierd timpul. Singurele lucruri pe care le-am înțeles au fost: Judith este animatoare pe timp de noapte la un bar famat din capitală, iar într-o zi vine un gras miliardar și o alege pe Judith să-i țină companie, nu vă gândiți la sex, pur și simplu să îi țină companie, să-l asculte; al doilea lucru este puțin mai neclar, aceasta lucrează la o casă de licitații din Londra, ea vrea să pară ce nu este, să pară o femeie normală. Judith este inteligentă, dar nu înțeleg de ce mai lucrează la o casă de licitații dacă primește destui bani de la ”grasul ei” și aparent este apreciată pentru norocul ei. Vrea să-și creeze o altfel de viață, să o aprecieze lumea pentru inteligența pe care o are, nu pentru că este animatoare.

    O mică chestie, am văzut în descriere că protagonista aduce cu Lisbeth Salander, din trilogia ”Millennium”, eu știu mai bine cine e Lisbeth Salander și cum joacă aceasta. După părerea mea, Judith Rashleigh nu aduce cu Lisbeth Salander, deloc! 

    Începând cu înfățisarea, Lisbeth pare o animatoare? Nu!
    Lisbeth tace și face, pe când Judith se plânge șefului, Lisbeth este liniștită și nu scoate un sunet, știe când trebuie să acționeze și cum, pe când Judith nu este atât de...pierdută? Nu găsesc cuvântul, dar știu sigur că acetea două nu se aseamănă. Mi-a plăcut enorm de Lisbeth, am citit cărțile, daaar de curând am aflat că a ieșit și o a 3a carte?? Oricum o să o citesc și pe aceea, dar am văzut și cele trei filme, în prima zi de Crăciun :)) haha. Știu nu este tocmai cel mai potrivit film de vizionat de Crăciun, dar a meritat.


    Cartea nu a fost inutilă, la fel ca și ”Mănâncă, roagă-te, iubește” am preluat niște informații destul de intersante (pentru mine). Am aflat despre diferiți scriitori/ diferite scriitoare, pictori, spre exemplu:
    1. Enid Blyton (11 august 1897- 28 noiembrie 1968) a fost o importantă scriitoare engleză de literatură pentru copii, cărțile ei fiind traduse în peste 90 de limbi și vândute în peste 600 de milioane de exemplare.
    2. Pieter Bruegel cel Bătrân (1525-1569) - cel mai important pictor flamand al secolului al XVI-lea.
    3. Pierre Bonnard (1867-1947) - pictor, ilustrator de carte și litogra francez.
    Și mulți alții, poate vi se par plictisitori cei de mai sus, dar vă asigur că sunt o groază și sunt diferite informații utile + că am aflat de câțiva scriitori pe care vreau să-i citesc. 
    Deci nu mi-am pierdut timpul, doar că eu nu am înțeles acțiunea și scenele care se petreceau. Poate vouă o să vi se pară altfel, dacă ați citit-o sau o să o citiți vă rog să-mi lăsați o părerea în comentarii. Vreau să aflu și părerea voastră despre această carte...

    Mie mi s-a părut haotic, acțiunea haotică cât și protagonista...dar fiecare avem gusturi diferite, right?

    RATING:







    După cum vedeți și din titlu este vorba despre un concurs, eu împreună cu restul adminilor ne-am gândit să organizăm ”Cititorul lunii” pentru a putea să vă răsplătim pentru activitatea voastră pe pagină, cât și pe blog.
    În ce constă asta?
    1. Să fiți cât mai activi pe pagină, atât.

    Cel care se evidențiază cel mai mult pe pagină, cât și pe blog, o să fie răsplătit cu o carte + își va vedea poza și numele pe pagina noastră de facebook și pe blog. Un fel de panou de onoare intitulat ”Cititorul lunii”.
    O să aflați mai multe la sfârșitul lunii, deoarece trebuie să începem de la întâi, nu?