Recenzie: „Misterul gemenelor” de Adi Rule
Titlu: Misterul gemenelor
Autor: Adi Rule
Dată apariție: noiembrie 2016
Categorie: Ficțiune/ Literatură contemporană
Nr. pagini: 256
Editură: Corint (Leda Edge)
De
optsprezece ani, o fată fără nume − o aripi-roșii − trăiește ascunsă într-un
pod, într-un oraș străjuit de marele vulcan Mol, în timp ce sora ei geamănă,
Jey, este în ochii lumii singurul copil al familiei.
Tatăl
lor sperase că fata ascunsă va deveni în timp o ființă omenească normală, nu
creatura monstruoasă prevestită de mitologie, așa că îi cruțase viața. Numai că
într-o zi cele două surori fac schimb de identități, iar fata fără nume este
atacată în drum spre casă. Astfel, este nevoită să cheme în ajutor forțele
focului și să elibereze puterile ascunse în corpul ei și totodată să-și
dezvăluie secretul bine păstrat. Însă când Jey dispare și orașul este pe cale
de a fi nimicit de foc, fata aripi-roșii trebuie să-și aleagă un nume și un
drum și să tragă o linie între mit și istorie, pentru a dovedi că nu este un
monstru și pentru a-și salva sora și orașul.
Aveam
așteptări mari de la această carte, nu obișnuiesc să citesc cărți cu personaje
care au super-puteri. Credeam că o să fie o carte care să mă introducă în lumea
aceasta „fantasy”.
Mi-a
plăcut cartea în sine, dar aveam o oarecare așteptare de la ea.
Cum spune
și descrierea este vorba despre două surori gemene, una dintre ele este
normală, iar cealaltă are puteri supranaturale. „Aripi-roșii” (geamăna) este văzută
cu ochii răi de restul socieții. Fiind
și singura care a supravețuit. *aripi roșii sunt uciși la naștere, deoarece în
istorie se spunea că sunt monștrii*
Acțiunea
mi se pare simplă la început. Nu se vorbește prea mult despre personaje, de trecut sau
cine sunt.
Îmi plac
locurile descrise, în carte se vorbește foarte mult despre plante (chiar dacă
acestea au denumiri de genul: „iarbă-ciolănoasă”, „tufă-răsucită”,
„venă-de-gheață”), deoarece Jey (geamăna normală) lucrează la sera Împărătesei.
Sunt
descrise locurile din seră, plantele, aspectul lor. Vorbind în mare parte de
plante și zei, Bet Nef, inima lui Mol, Toiagul de Onix...
oameni într-un fel.
Cartea
este scrisă la persoana I, aripi roșii povestindu-ne tot ce se petrece și lumea
din jur. Aceasta este descoperită într-un final de lumea din Caldaras și de
preoții care „exterminau” aripi roșii.
Aceasta trece prin multe „peripeții” din cauza a ceea ce este. Unele
momente fiind confundată cu Jey, trecând neobservată prin sere, uneori
ținându-i locul lui Jey.
Din punctul meu de vedere, cartea devine mult mai interesantă de la pagina 70 (fix de la 70). Am impresia că acțiunea devine mai interesantă, mai alertă, te captivează.
Cartea ne vorbește despre o aripi roșii care se presupune a fi rea, un monstru în societate, majoritatea oemenilor crezând că este un pericol pentru ei. Există oameni care o protejează și care o ajută cu...
Vanessa Merrell |
Jey este o fată normală, o fată care lucrează la sera Împărătesei. Rolul ei este cel de a curăța și îngriji florile și plantele. Aceasta are o viață normală, merge la școală, iese în lume, nu se ascunde de nimeni.
Veronica Merrell |
Aripi roșii reprezintă partea negativă a surorii ei gemene. Deși are 18 ani, aceasta nu iese din casă (la un moment dat o ajută pe sora ei cu o întâlnire secretă și îi ține locul lui Jey la seră), nu merge la școală, nu are un nume.
Uneori mă întreb cum se presupune că o strigă?
Între Jey și Aripi roșii este o diferență imensă, asta sună absurd dacă ele sunt gemene. Amândouă au 18 ani, una are nume și una se presupune că nici nu există. Jey are ochii căprui (ca orice om normal), pe când aripi roșii are ochii albaștri, specifici speciei ei. În timp ce prin venele lui Jey curge sânge roșu, omenesc, prin venele lui aripi roșii trece un sânge negru întunecat.
Surorile Merrell |
Zahi Zan este fiul Împărătesei. Aceasta se cunoaște cu aripi roșii, crezând că este Jey. Leagă o strânsă „prietenie” și pe parcurs încep să se cunoască.
Aripi roșii nu știa că Zahi face parte din familia regală, deoarece l-a cunoscut la seră în timp ce acesta făcea activități mai puțin „regale”.
Chiar dacă Zahi se prezintă mai târziu cine este și cine îi sunt părinți, acesta ca și aripi roșii nu este cine pretinde.
Andrew Garfield |
Îmi displace faptul că nu prea se pune amprenta pe personaje, acestea nu sunt descrise, caracterizate foarte amplu. Aș vrea să știu mai multe despre ele, despre trăiri, aspect, amintiri, să se vorbească mai mult despre personaje.
P.S Pozele reprezintă personajele pe care mi le imaginez eu.
Mi-a plăcut cartea, a fost una simpaticuță. Chiar dacă acțiunea la început a fost puțin simplă, dar dacă treceți de primele 70 de pagini totul îi superb. Cartea o să vă captiveze, o să adorați personajele și tot ce se întâmplă până în final. O să o urâți puțin pe Jey, dar nu vă zic de ce.
Iubitorii de plante își vor imagina paradisul în timpul lecturii, la fel cum am făcut și eu. Pasiunea fetelor și a tatălui despre plante m-a făcut să-mi doresc și mai multe plante în cameră și să am grijă și mai mult de ele.
Jey și cu sora ei mi-au dat idee de o pasiune și anume plantele. Când le auzeam cum vorbeau despre plantele, le știau numele fără rețineri, știau ce fac și la ce sunt folositoare, mi-au dat stare de fericire și m-au făcut curioasă.
Cartea este frumoasă și-ți înseninează ziua, te transpune într-o lume nouă. Adi Rule ne vorbește despre zei și despre lumea de acum,
îmbină istoria cu prezentul.
Subiectul despre aripi roșii m-a făcut să privesc societatea noastră puțin altfel. Toți credeau că aripi roșii sunt niște monștrii, că ar face doar rău societății daca ar trăi, din cauza istoriei. Cartea m-a făcut să nu mai cred în vorbe și „presupuneri”.
Cartea „Misterulgemenelor” de Adi Rule a fost oferită de către Grupul Editorial Corint pentru
recenzie. Cartea poate fi comandată de pe site-ul lor. Pentru a afla mai multe
despre Editura Corint îi puteți urmări
și pe pagina de facebook, ca să știți tot ce e nou!
Eu am
fost Tigru!
Ține
minte: Citește cu ochii tăi, nu prin ochii altcuiva!
9 comentarii
Îmi plac romanele, poveștile, filmele fantastice. Mă ajută să mă desprind de cotidian. Pare a fi o lectura ușoară și captivantă. O voi trece pe listuţă! În cât timp ai citit-o?
RăspundețiȘtergereChiar dacă pe goodreads apare că am începută pe 26 februarie și am terminat-o azi, eu am citit-o în 2 zile, probabil din cauza programului încărcat. E ușoară!
ȘtergereNu sunt fanul acestui gen de carti, însă apreciez tare faptul că pentru cei care sunt interesati, ai descris foarte fain și detaliat. Cred, totusi, ca poate ai spus prea multe lucruri și cei care doresv sa o citească pornesc deja cu un bagaj creat de tine.
RăspundețiȘtergereFiecare are gusturi diferite. Multumesc 💓
ȘtergereAm sters mulge detalii, eu spun ca le-am format o idee, dar daca o sa citeasca si cartea dupa ce mi-au citit recenzia o sa observe o diferenta. 😁😁
E pe lista mea de carti in asteptare, daca nu ma insel, cred ca am si luat-o deja, si asteapta cuminte sa fie citita!
RăspundețiȘtergereSuuper, lectură plăcută! :D
ȘtergereNu stiu ce sa zic. Nu ma atrage in mod deosebit. Daca gasesc sa o imprumut atunci as citi-o :)
RăspundețiȘtergereSuper!
ȘtergereMulțumim pentru recenzie, era pe Wishlist-ul meu, dar cred că am s-o scot, nu pare exact ce-aș vrea eu să citesc!
RăspundețiȘtergere