}

21 aprilie 2017

Recenzie: Central Park de Guillaume Musso

Titlu: Central Park


Dată apariție: aprilie 2016

Categorie: Ficțiune

Nr. pagini: 360

Editură: All

Alice și Gabriel n-au nicio amintire din noaptea care tocmai s-a încheiat. Cu toate acestea, n-o vor putea uita curând... Alice este o blondă zveltă de vreo treizeci de ani, căpitan de poliție în Brigada Criminalistică din Paris. Gabriel este un pianist de jazz american. Cei doi se trezesc la 8 dimineața pe o bancă din Central Park, New York, legați cu cătușe unul de altul. Nu se cunosc și nici nu își amintesc să se fi întâlnit vreodată. Mai mult decât atât, cu o noapte înainte, Alice a ieșit să petreacă împreună cu trei colege pe Champs-Elysées, iar Gabriel a cântat cu un saxofonist la Brown Sugar, un club de jazz din Dublin. Acum realizează că au rămas fără acte, fără bani și fără telefoane mobile. Iar dacă nu aveau deja suficiente motive să se alarmeze, Alice are cămașa pătată de sânge și din arma ei lipsește un glonț. La frică se adaugă disperarea. În mod evident, ceva grav se petrecuse în noaptea aceea și nu au altă soluție decât să afle ce s-a întâmplat. Adevărul pe care îl vor descoperi le va schimba viețile pentru totdeauna.

„New York, 8 a.m. Alice Schafer,o poliţistă franţuzoaică, şi Gabriel Keyne, un pianist de jazz american, se trezesc pe o bancă în Central Park, legaţi cu cătuşe unul de altul. Alice şi Gabriel nu se cunosc şi nici nu îşi amintesc să se fi întâlnit vreodată. Mai mult, în noaptea dinainte, Alice a fost la o petrecre pe Champs-Elysees, iar Gabriel a cântat într-un club din Dublin. Imposibil? Şi totuşi...Întrebările îi copleşesc:Cum au ajuns într-o situaţie atât de stranie? Al cui este sângele de pe cămaşa lui Alice? Şi de ce lipseşte un glonţ din pistolul ei? Pentru a se putea întoarce la existenţa lor obişnuită, Alice şi Gabriel trebuie să afle împreună ce li s-a întâmplat. Ceea ce vor descoperi, însă, le va da viaţa peste cap pentru totdeauna.” -Le Parisien

„Imprevizibil şi tulburător, un thriller psihologic cu un deznodământ incredibil, care te ţine cu sufletul la gură până la final." afirmă cei de la -Metro




Romanul „Central Park" începe direct cu intriga în care sunt specificate şi elemente de incipit precum timpul (marţi, 8 octombrie, ora 8.00), locul acţiunii (The Ramble, Central Park, New York) şi personajele: Alice şi Gabriel sunt doi străini, doi necunoscuţi care nu au nimic în comun decât o pereche de cătuşe care îi ţine legaţi unul de altul şi un set interminabil de întrebări ale căror răspunsuri sunt complet în ceaţă.

Alice Schafel este căpitan de poliţie în Brigada Criminalistică din Paris, iar la polul opus se află Gabriel Keyne, pianist de jazz, originar din Los Angeles. Amândoi pretind însă că în seara precedentă se aflau în locuri pe care situaţia de faţă le face imposibil de conceput. Alice susţine că se afla la o petrecere cu nişte foste colege pe Champs-Elysees, după care plecase, deşi aflată într-o stare majoră de ebrietate, spre maşina ei din garaj, însă aici firul poveştii se încheie brusc iar lui Alice îi este imposibil să îşi mai aducă aminte cele petrecute după; iar în cazul lui Gabriel, acesta povesteste că se afla la un concert de-al său în Dublin?! Acest aspect le este imposibil de înţeles amândurora. Întrebările curg şiroaie: Din ce motiv se aflau la New York? Cine ar fi avut interesul de a-i aduce împreună şi de ce? Al cui era sângele de pe cămaşă lui Alice? Şi de ce pistolul din dotare avea lipsă un glonţ? Oare aveau vreo legătură pata de pe cămaşă ei cu lipsa acestuia?


Aici, instinctele de poliţistă ale lui Alice ies la suprafaţă şi un flux de adrenalină îi invadează întreg corpul; deşi situaţia era foarte critică şi periculoasă aceasta hotărăşte să facă echipă cu jazzman-ul pentru a elucida misterul ce-i înconjoară.

Însă au nevoie de ajutor; astfel că reuşesc, deşi cu greu din cauza cătuşelor şi a rănilor, să fure un telefon mobil pentru a lua legătura cu prietenul şi colegul ei de încredere, Seymour, care le va fi de mare ajutor în interpretarea indiciilor pe care le vor găsi pe parcursul acţiunii. În nebunia care s-a format şi cursa contracronometru care a început, Alice şi Gabriel ajung să treacă prin momente de maximă tensiune, să-şi împărtăşească amintiri dureroase şi ofuri ce şi-au fixat rădăcinile adânc în inimile lor, dar şi să îşi pună încrederea unul celuilalt de atâtea ori la încercare încât să ajungă să şi-o piardă în propria persoană.

Însă vor putea două persoane atât de diferite să colaboreze pentru îndeplinirea aceluiaşi ideal, să-şi lase deoparte mândria şi nesiguranţa şi să aibă încredere unul în celălalt? Sau poate că, până la urmă, ele nu sunt atât de diferite pe cât lasă să pară...



Alice este genul de persoană care nu se dă în lături de la nimic, mereu dornică de aventură şi dependentă de adrenalină. Moştenind spiritul dreptăţii şi dorinţa arzătoare de demascare a infractorilor de la tatăl său, fost poliţist în brigada de criminalistică franceză, Alice îşi alocă tot timpul atât cel personal cât şi profesional acestei meserii, uitând parcă că este şi ea femeie.

N-ai avut niciodată impresia că noi, poliţiştii, lucrăm pentru morţi? Dacă te gândeşti bine, ei sunt adevăraţii noştri clienţi. Lor trebuie să le dăm socoteală. Ei sunt cei care vin să ne bântuie nopţile atunci când nu le găsim asasinul. Asta îmi reproşa adeseori: <<Oamenii cu care îţi petreci cea mai mare parte a timpului sunt morţii. Nu eşti niciodată de partea celor vii>>. În fond, nu greşea.



Însă acest aspect al vieţii sale se schimbă când îşi întâlneşte adevărata dragoste, Paul, un medic ginecolog foarte carismatic şi jovial, dar a căror poveste de dragoste şi viaţă tragică nu v-o voi dezvălui.

Există momente în viaţă când o uşă se deschide şi când ţi se oferă o întâlnire pe care n-o mai aşteptai. Cea cu fiinţa complementară care te acceptă aşa cum eşti, care te ia pe de-a-ntregul, care îţi ghiceşte şi îţi acceptă contradicţiile, temerile, resensimentul, furia, şuvoiul de noroi negru care îţi curge prin minte. Şi care îl domoleşte. Cel care îţi întinde o oglindă în care nu-ţi mai este frică să te priveşti.


În ceea ce îl priveşte pe Gabriel să fiu sinceră, din cauza neîncrederii şi dubiilor lui Alice, mi s-a părut un personaj suspicios, iar aceste dubii ale mele într-o oarecare măsură vor fi confirmate pe parcursul acţiunii. În ciuda acestor aspecte Gabriel m-a cucerit cu atitudinea sa de băiat rău şi carisma de care dă dovadă, mereu optimist şi dornic să vadă partea plină a paharului; deși Gabriel în umbra zâmbetului ascunde o poveste emoţionantă cred că acest aspect a înnodat cel mai tare legătura dintre el şi Alice, ajutându-i să se înţelegă şi să conlucreze.


Gabriel o privi cu un aer amuzant. În ciuda urgenţei şi a pericolului, nu-şi putu stăpâni un zâmbet slab.


Ca un baschetbalist, Gabriel ochi o pubelă de pe stradă şi aruncă pantoful Converse. Acesta ricoşă, căzând în container. <<Coş de trei puncte>>, strigă el cu însufleţire. 

Făcând o scurtă recapitulare a întregii recenzii, romanul "Central Park" este una dintre marile capodopere ale lui Guillaume Musso, cel mai uluitor romancier francez contemporan, cum afirmă cei din „Le Parisien", fiind cunoscut şi pentru romanele „Chemarea îngerului ", „Ce-aş fi eu fără tine" sau „După şapte ani". Musso reuşeşte chiar până în ultimul moment (şi nu exagerez deloc) să te ţină cu sufletul la gură, în primul rând prin întorsăturile de situaţie atât de bruște care pe moment ţi se par inexplicabile băgându-te din ce în ce mai în ceaţă şi în al doilea rând prin construcţia poveştii exceptionale şi atât de tulburătoare care se ascunde în spatele întregii anchete.


Cartea „Central Park” de Guillaume Musso a fost oferită de către Editura All pentru recenzie.Cartea poate fi comandată de pe site-ul lor. Pentru a afla mai multe despre Editura All îi puteți urmări și pe pagina de facebook, ca să știți tot ce e nou!


Omul care nu citește nu e cu nimic mai presus decât cel care nu știe să citească.


2 comentarii:

  1. Și mie mi-a plăcut mult romanul, a fost super captivant și îmi era dor de o operă de-a lui Guillaume Musso! E genial autorul, știe să-ți întrețină atenția, e misterios și te surprinde cu întorsăturile lui de situație. Eu îți recomand de la el "Fata de hârtie", mie mi-a plăcut la nebunie. :D

    Spor la citit!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am auzit de acest roman şi avea recomandări foarte bune. Poate voi avea ocazia să îl citesc. �� Mulţumesc, la fel! ��

      Ștergere

Aștept opiniile tale într-un comentariu. :)