Recenzie: Prințesa mecanică de Cassandra Clare





Dată apariție: noiembrie 2015


Nr. pagini: 464


Categorie: SF/Fantasy


Editură: Corint (Leda Edge)




Dacă singura modalitate de a salva lumea ar fi să distrugi ceea ce iubeşti cel mai mult, ai face-o?

Ceasul ticăie.

Toată lumea trebuie să aleagă.

Tessa Gray ar trebui să fie fericită – nu aşa se simt toate miresele? Şi totuşi, în timp ce pregătirile sunt în toi pentru nunta ei cu Jem Carstairs, o pânză de păianjen întunecată începe să se ţeasă în jurul vânătorilor de umbre de la Institutul din Londra. Un nou demon îşi face apariţia, unul legat prin sânge şi taină de Magistru, bărbatul care plănuieşte să-şi folosească armata de automate nemiloase, Dispozitivele Infernale, pentru a-i distruge pe vânătorii de umbre. Nu mai are nevoie decât de un singur lucru pentru a-şi pune în aplicare planul diabolic.
Primejdiile şi trădările, secretele şi magia, şi firele încâlcite ale iubirilor şi ale pierderilor se împletesc pe măsură ce vânătorii de umbre ajung la un pas de distrugere în acest final cutremurător şi surprinzător al trilogiei DISPOZITIVE INFERNALE.




Dragii mei, vă spun de pe acum că această carte pe cât de groasă a fost, pe ea am citit-o cel mai repede. Poate și din cauză că abia am așteptat să văd cum se sfârșește totul, cum o să aibă cu toții o viață fericită și cum o să fie totul perfect; însă așa mi s-a întâmplat la final:


Mhm, totul a fost perfect până la epilog. Am putut să răsuflu ușurată că totul se terminase și totul era bine, fiecare cu ale lui și o viață liniștită pe vecie. Până o venit nenea „Epilogul” și mi-o dat în cap.

Cartea aceasta a fost cea mai captivantă și cea mai interesantă, nu m-am plictisit o secundă, totul a fost perfect... bine nu perfect pe plan de personaje, acțiunea în sine și cartea. Te ține în suspans și nu te lasă să o pui jos. 



Cum am spus și mai sus, acțiunea te prinde. Nu au fost momente plictisitoare, nu au fost descrieri lungi sau personaje plictisitoare. Totul a fost antrenant, plin de suspans. Misiuni care pun în joc viața și chiar la unele am rămas mască.

Totul este ciudat și straniu, totul se petrece în jurul Institului din Londra și-n Țara Galilor (de unde se trage Will). Lupta cu Mortmain continuă și în „Idris”.


Acum totul este despre lupta cu Mortmain, dispozitivele lui mecanice atacă din nou, o capturează pe Tessa.

De ce are nevoie Mortmain de Tessa? Ce poate face ea? Îngerul ei mecanic ascunde ceva? Oare Tessa chiar o să-l ajute pe Mortmain? O să-i trădeze pe vânătorii de umbre pe care aceasta îi ura?
Atâtea întrebări și toate răspunsurile se găsesc în ultimul volum.




În ultima carte am avut de urmărit acest triunghi amoros „Will-Tessa-Jem”, acesta fiind format încă din al doilea volum. Eu încă aveam o fărâmă de speranță că o să ia o decizie bună, decentă. Putea să rămână cu Will sau cu Jem, dar ei pur și simplu îi era greu, așa că mai bine amândoi, nu Tessa? Ne facem  arabi, doar că tu o să ai 12 bărbați, nu? Sigur nu te tragi din neamuri arabe...



Tessa pe cât de simpatică a fost în primul volum, pe atât de „să-ți dau cu ceva în cap”, a ajuns în volumul trei. Totuși felicitările mele că l-ai salvat pe Will de Mortmain, apreciez asta, nu îmi puteam imagina o restul cărții fără el.

-Cunoști sentimentul, spuse ea, atunci, când citești o carte și știi că se va petrece o tragedie; simți răceala și întunericul venind, vezi plasa strângându-se în jurul personajelor care trăiesc și respiră între pagini. Încă ești legat de povestire ca și cum ai fi târât în urma unei trăsuri și nu poți să-i dai drumul sau să-i schimbi cursul.
Mhm, același lucru simt și eu cu voi...



Jem cum a fost să vii la înmormânatarea parabataiului tău? YES! Tessa e a mea! Nu?

Jem nu mi s-a părut deloc aproape de Will în ultima carte, legătură dintre ei mi se părea slabă, poate din cauză că autoarea nu a pus accent pe legătura dintre ei.



Will a rămas pe linia de plutire, singurul inocent din toată povestea, după părerea mea sora lui trebuia să-l ia pe sus și să-l trântească acasă, nu merita viața pe care a avut-o. Își putea găsi o „Înălțătoare” mult mai bună.
Sarcasmul a fost la maxim la el în ultimul volum, glumea și când era pe moarte.

-Charlotte? Henry părea nedumerit. Ce se petrece?
-Chiar așa, interveni Will, lăsând tacâmurile să-i zăngăne pe farfurie. Consulul? Să ne întrerupă micul dejun? Ce urmează acum? Inchizitorul să vină la ceai? Frații tăcuți să ne scoată la picnic?
-         Mă gândesc că ăsta ar putea fi considerat un fel de rezistență, bombăni Will. Să-ți mănânci ginerele, la asta mă refer. Deși bănuiesc că toată lumea are parte de altercații în familie.





Nu vreau să o luați în nume de rău și să credeți că o urăsc pe Tessa... o, chiar o urăsc... hmm.

Vreau să spun că personajele se schimbă extrem de mult de la primul volum până la al treilea, unele devin enervante, iar altele dau dovadă de o bunătate nemărginită. Nu am să vă spun cum Jessamine era o fată bună, haha!

Personajele sunt bine conturate de Cassandra, fiecare au temperamente diferite.

Ah, certurile dintre Will și Gabriel, o să-mi fie dor de ele. Cum o cicălea Will pe sora lui mai mică, Cecily.

Cecily o să se mărite cu cineva neașteptat, haha. Să vedem expresia lui Will... de fapt vă las să vedeți voi ce se mai întâmpla cu unele personaje. Eu nu v-am spus nici măcar 30% din ele.




Am terminat o serie foarte bună și mă bucur enorm că am reușit să o citesc. Mi-am dorit să o citesc pe Cassandra, toată lumea îi aprecia cărțile și acum știu de ce. Cărțile ei sunt magice! Te scot dintr-o lume monotonă, plictisitoare, te face să trăiești alături de personaje și să le simți suferința, e drept că eu nu am plâns deloc, dar cărțile sunt bune, emoționante, pline de sentimente: iubire. Cel mai puternic!

Vă recomand cu toată inima seria aceasta, vă spun din propria experiență. Nu sunt o fană a genul SF/Fantasy, dar seria mi-a plăcut în mod deosebit, poate pentru că e și prima serie de genul?

Sper că o să vă placă și vă aștept comentariile în această privință!
Dacă ai citit trilogia, cum ți s-a părut?






Toată trilogia „Dispozitive infernale” mi-a fost oferită de către Grupul Editorial Corint și de către Simona, vă mulțumesc enorm pentru aceste cărți minunate!
Îngerul mecanic”, „Prințul mecanic” și „Prințesa mecanică” pot fi găsite pe site-ul celor de la Corint, exemplarele nu prea se mai găsesc, deci vă sugerez site-ul lor!

Dacă vreți să aflați mai multe despre ei nu uitați să le lăsați un like și pe pagina de facebook! :) 

Eu am fost Tigru!
Ține minte: Citește cu ochii tăi, nu prin ochii altcuiva!

You May Also Like

21 comentarii

  1. Nu am citit (inca) aceasta serie.
    O am deja in engleza, dar isi asteapta randul...cand? habar nu am pentru ca nu mai am timp de nimic, nici macar de carti :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O să ai timp de ea, nici eu nu am crezut că o să mai ajung să o citesc.

      xoxo

      Ștergere
  2. Din tot ce ai descris, pare o carte captivanta si observ ca incep tot mai mult sa-mi schimb parerea despre sf-uri, hm, interesant.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă bucur să aud asta, sper să reușești să le citești! ♥

      Ștergere
  3. Cred ca este pe gustul meu... am notat-o in agenda. Sincer...am cam multe notate :)))

    RăspundețiȘtergere
  4. Pe mine m-ar tenta! Deja m-a prins serialul ShadowHunters, o sa iau cartile la rand!

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu nu sunt prietena cu cartile SF si totusi imi place ceea ce am citit despre aceasta carte. O trec pe lista

    RăspundețiȘtergere
  6. Toate recenziile tale te fac să vrei să citești cărțile respective. Nu sunt fan cărți SF, eu încă sunt cu cele self help, dar cred că va veni și perioada în care voi citi și altceva și voi reveni la recenziile tale.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta încerc să transmit. Am și eu multe self help, doar că încă nu m-am atins de ele, sunt unele pe care le mai răsfoiesc, dar niciodată nu am luat una cap coadă! ☺
      Mă bucur! ♥

      Ștergere
  7. Am tot auzit de seria asta, însă nu mă atrage. Pur și simplu nu cred că e genul meu și, deși nu am de unde să știu până nu încerc, nu cred că mă voi aventura prea curând să o citesc. Felicitări totuși pentru recenzie! >:D<

    P.S. Te invit să faci un tag: http://thoughts-about-books.blogspot.ro/2017/04/spring-flowers-book-tag.html ^.^

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu am fost convinsă de colega mea de liceu! :))
      Never say neveeer! =))
      Mulțumesc:3

      Suuuper cute tag-ul! ♥

      Ștergere
  8. Vai, cum e intrebarea de la inceputul articolului!!?!?
    Nu pot raspunde si nu mi-as dori sa fac un astfel de sacrificiu vreodata....bine, vorbim acum de ceva extrem, dar zic asa...ca idee! :D

    RăspundețiȘtergere
  9. In trecut nu imi placeau nici cartile sf, nici filmele, insa acum imi plac la nebunie :) cred ca mi-ar placea sa o citesc.

    RăspundețiȘtergere
  10. Nu cred ca as citi aceasta carte , in primul rand ca nu e genul mei , iar a-l doilea e mult prea groasa si nu cred ca as termina-o prea curand.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu pe aceasta am terminat-o cel mai repede, spre deosebire de primele două! :3

      Ștergere
  11. Am auzit de carte si dupa ce am citit articolul tau vreau sa citesc si eu trilogia :D Notez in agenda

    RăspundețiȘtergere